Pagina principala / Flux Stiri / Funeriu vrea să taie din ore, guvernul a tăiat bursele

Funeriu vrea să taie din ore, guvernul a tăiat bursele

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, pregăteşte în secret cea de-a treia formă a Legii Educaţiei, proiect în care a prevăzut reducerea numărului de ore pentru gimnaziu şi liceu.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, pregăteşte tăierea numărului de ore pe care elevii le petrec la şcoală, ţinând deocamdată secrete cifrele exacte. Cu toate acestea, un indiciu a fost dat de Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu declarând în urmă cu două luni că îşi doreşte ca numărul de materii predate la liceu să se înjumătăţească, astfel încât liceeni să parcurgă 6-7 materii pe an, în loc de 13-14 cât sunt prevăzute în actualele planuri-cadru. „Este absolut necesar să reducem numărul de ore, mai mult, să reducem numărul de ore pe care copiii îl petrec rezolvând temele de casă. Prea multă lume confundă seriozitatea învăţării cu temele de casă kilometrice”, a declarat Funeriu, într-un inteviu acordat Hotnews, precizând că de acest lucru se ocupă o comisie de experţi.

Atât programa, cât şi conţinutul acesteia, pe care ministrul îl consideră „prea stufos” ar urma să fie schimbate începând cu anul şcolar 2011-2012, atunci când se va aplica o altă surpriză pe care Funeriu o pregăteşte prin Legea Educaţiei Naţionale.

Argumentând că: „există o diferenţă majoră între un copil de 14 ani şi un copil de 15 ani. Acel an suplimentar nu este un an oarecare, este un an al maturizării copilului, un an în care se produc foarte multe fenomene în viaţa copilului”, ministrul şi-a propus să prelungească gimnaziul cu un an şi implicit să reducă liceul de la patru ani la trei ani de studiu. Mai mult, Funeriu vrea ca în şcoli să fie introduse materii cu predare în principalele limbi europene.

„Opţiunea mea este ca atunci când un părinte doreşte ca copilul său să studieze în limbi de circulaţie internaţională să poată să facă acest lucru în România, iar acest lucru să fie recunoscut. Este un bonus ca un copil român să poată să înveţe în engleză, în franceză, în germană, nu cred că trebuie să avem inhibiţii în acest sens. Intenţionăm să reglementăm acest lucru prin lege”, a declarat Funeriu într-un interviu acordat Hotnews. Ministerul Educaţiei a refuzat să facă precizări cu privire la modul în care va fi introdus în România un astfel de sistem de predare, de unde va lua profesorii care să fie capabili să predea materii precum matematica sau fizica în engleză sau germană şi câte astfel de şcoli vor oferi respectivul program.

Ce a vrut fiecare ministru al Educaţiei?

Ideile lui Funeriu se înscriu într-un lung şir de reforme cu care a venit aproape fiecare ministru al Educaţiei din ultimii zece ani. Prima modernizare reală a învăţământului a fost făcută de către Andrei Marga care, în perioada 1997-2000 a introdus manualele alternative, a mărit numărul de discipline la bac de la patru la şapte, a structurat anul şcolar în două semestre şi a dat universităţilor o autonomie reală.

Una dintre măsurile luate de Marga, anume înlocuirea examenului de admitere la liceu cu examenul de capacitate pentru elevii de clasa a VIII-a a fost cea care a deschis un lung şir de intervenţii asupra modului în care sunt evaluaţi şcolarii.

În 2001, noul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a transformat examenul de capacitate în testări naţionale introducând totodată şi repartizarea computerizată pentru admiterea la liceu. Tot Andronescu este cea care a încercat un experiment ce s-a dovedit a fi neacceptat: bacalaureatul sub forma testelor grilă. Mircea Miclea este, însă cel care a regândit în substanţă învăţământul, introducând sistemului Bologna, ce presupune trei ani de licenţă, diminuând curricula şi reducând numărul de ore la nivelul liceului.

După anul 2004 a urmat o perioadă de stagnare, cel mai remarcabil lucru pe care l-a făcut Mihail Hărdău fiind înlocuirea testărilor naţionale cu tezele cu subiect unic, programate pentru elevii de clasa a VII-a şi a VIII-a. Anul 2007 a marcat debutul certurilor pe noua lege a Educaţiei. Proiectul, finalizat de Cristian Adomniţei şi care cuprinde o parte din prevederile stipulate în legea la care lucrează în prezent Ministerul Educaţiei a fost îngropat de parlament, în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu dorea o serie de măsuri radicale.

Războiul minister-Cotroceni s-a prelungit în 2009, când la şefia învăţământului a revenit Ecaterina Andronescu. Cel de-al doilea mandat al lui Andronescu a lăsat însă şi ceva concret: modificarea bacalaureatului, ce are de acum trei probe scrise, în loc de şase şi eliminarea tezelor cu subiect unic, înlocuite, de această dată cu o nouă testare naţională, ce se va aplica pentru elevii de clasa a VIII-a.

Cum arată şcoala românească

După toate aceste intervenţii în sistem, sistemul educaţional din România a ajuns printre cele mai slabe din Europa şi chiar din lume. Conform rapoartelor întocmite de Ministerul Educaţiei şi prezentate de Gândul, o cincime dintre copiii români nu merg la grădiniţă, o treime dintre absolvenţii de liceu nu se mai obosesc să susţină bacalaureatul, iar un sfert dintre şcolari nu sunt capabili să rezolve nici măcar probleme elementare de matematică.

Testările internaţionale arată faptul că şcolarii români îi întrec la citire pe cei din Muntenegru şi Azerbaidjan, dar sunt în urma celor sârbi şi bulgari. În privinţa evaluărilor OECD- PISA (ce monitorizează rezultatele la lectură, matematică şi ştiinţe), România se situează pe locul 34 din 43, la toate domeniile testate.

(Sursa: GANDUL)