Plasa Carei, judeţul Sălaj (2)

• publicat la: 12 March 2010
Plasa Carei, judeţul Sălaj (2)

Scotocind prin bibliotecile particulare ale iubitorilor de carte din Carei, am avut surpriza să găsesc o deosebit de interesantă lucrare,Plasa CAREI, apărută sub egida Institutului Regal de Stiinte Administrative al României, in anul 1937.

Autorul cărtii, Dl dr.avocat Ioan Gherman, pretorul plăşii Carei din acea perioada, a depus o muncă susţinută şi mult suflet in realizarea acestei descrieri minuţioase a imprejurimilor oraşului nostru.Redarea , putem spune fotografică a teritoriului, populatiei , a stării de sănătate, a stării culturale, morale şi religioase, a datinilor , a stării economico-financiare şi chiar a stării căilor de comunicaţie de la acea dată, ne dă posibilitatea să facem o paralelă intre cele doua perioade şi să putem trage nişte concluzii.

Limbajul ,specific perioadei interbelice dă un plus de savoare lucrării care , sper să trezească interesul tinerilor pentru aflarea a cât mai multe date despre urbea in care locuiesc.

Având acceptul urmaşilor autorului,vom publica această lucrare in mai multe episoade şi, in măsura posibilităţilor, vom incerca să redăm şi câteva imagini din acele vremuri.

Dacă doriţi să postaţi comentarii sau să ne furnizaţi şi alte informaţii legate de alte perioade de dezvoltare a oraşului, v-am fi recunoscători.

Din documentele, diplomele secolelor XIII-XV, se constată că primele şi cele mai vechi localităţi intemeiate pe teritoriul ce formează azi plasa Carei,erau:Bobald,Căpleni( Coplon monostura,Coploo, Koplyon) Berea, Berveni(Berven,Berwa,Berwey,Berwely),Chidea,Ciumeşti(Terra Warchamakuz şi Terra Chamakuz,Ultraquechamakuz,Warchamakuzsi Noghichamakuz,Chomokuz) Urziceni(Chalanus,Csanalos) Vada, Embel,Domăneşti(Domahida, Domanhyda)Istrău,(Ezthre,Estoro,Esztro),Foeni(Feen,Feny), Ghilvaci(Gyluach,Gelwach),Cozar,Cămin(Kalmand), Moftinul-Mare şi Moftinul –Mic(Mochtin,Mothen,Maythen Oppidum), Petreşti(Mezen-Petri,Mewzewzentpetery,Petry), Tiream(Posanthereme,Therem,Banknetereme,Gernezal Terem), Resighea(Rezege,Mezewrekeze,Reszege), Sanislău(Terra Zoyzlu,Stanyzlo,Poss Zanyzlaw),Sânmiclăuş(Zentmiklos,Katazentmiklos,Krasznaszentmiklos),Vezendiu, Portiţa(Portelek),Cozar,Tubultelek,Ghenci(Gencs,Gench).Numirile din paranteze sunt numiri ,sub cari aceste localitati figurează in diplome.

Unele din aceste localităti , ca Bobald,Embel,Vada,Chidea,Cozar,Tubultelek au dispărut-verosimil in timpul năvălirilor tătarilor şi a războaielor cu turcii,-locuitorii lor concentrându-se in alte localităti,mai vârtos in jurul cetăţii din Carei.

Localitatea Bobald era aşezată in apropierea actualului oraş Carei la 4km spre Sud-est;Embel la Nord-vest de Ciumeşti;Vada in apropiere spre Sud-Vest de Urziceni;Chidea la est de Petreşti;Cozar intre Carei,Bobald şi Coplon-Mănăstire;Tubultelek undeva in apropierea actualei comune Moftinul-mic.

Locuitoriidin localitatea Bobald s-au retras dinaintea tătarilor şi a turcilor in jurul şi sub scutul cetăţii Careilor.Ei erau români,haiduci,originea lor românească fiind arătată şi de numele românesc al familiilor băştinase din Carei venite din localitatea Bobald, ca :Chirilă,Curtean,Jurja,Moisa,Fabian,Marian,Vida,etc.

Sub dominaţiunea maghiară, in cursul veacurilor,până in 1848,comunele erau in stăpânirea şi posesiunea unor familii oligarhice,cari primeau dela regi donaţii asupra lor in urma serviciilor,ce le aduceau in apărarea tării sau a familiilor regale.

Dintre familiile cele mai vechi cari stăpâneau terenuri intinse in această regiune,se fac amintiri despre familiile:

Karoly  care işi trage originea din viţa lui Cuplon şi avea in posesiune originală comunele Căpleni,Carei,Bobald,Urziceni,Foieni,Tiream,Embel,Vada şi Vezendiu.Ramnificatiile acestei familii erau familiile :Bagosi, Csomakozi şi Vadai.Centrul familiei era Mănăstirea Coplon, actuala comună Căpleni, care afirmative s-ar fi infiintat in anul 1080.

Viţa Guth-Kelad, care in secolul XI a venit din oraşul Stof, din Şvabia,avea in posesiune comunele Sanislău,, Tiream,Vallaj,Berveni ,stăpânind temporar şi teritoriul Careilor.

Mai târziu apoi, familiile Bathory, cu centrul in cetatea Eced;familia Rackoczi, cu centrul in cetatea Ardud, având intinse moşii şi pe teritoriul Plăşii Carei, insuşi Carei,Moftin până la Eced.

Găsim urmele existenţei din cele mai vechi timpuri şi ale unor familii româneşti oligarhice.Astfel este familia Dragfi( fii lui Drag), care işi trage originea de la Dragu, fiul lui Dragomir, voivod ardelean.Această familie stăpânea din cetatea Chioarului o mulţime de comune din jurul cetăţii şi domeniile ei se intindeau prin cetatea Ardudului asupra comunelor Moftin,Cămin,Vallaj până la Fehergyarmat din actuala Ungarie.Aveau titlul de comes(insotitorii regelui).

In anii 1378-1381 Bâc şi Drag erau prefecţii judetelor Maramureş şi Satu-Mare.

Familia Domahidi( familia Domahidy de azi din comuna Domănesti) comuna ce in anul 1332 se scria Domanhida, este o aşezare veche lângă râul Crasna, unde se lua vamă pentru trecerea de peste pod .Se spune că românul Doman a avut podul şi după el comuna a primit numele de Domanhidja-Domanhida( podul lui Doman).Această familie traia in continuă războire cu alte familii oligarhice, mai ales cu familia Karoly.Documentele procesuale din secolele XIV-XV sunt pline de actele de samavolnicie ale acestei familii.

După anul 1711 familia Karoly a ajuns in stăpânirea aproape a tuturor comunelor din jurul Careilor, primind şi moşiile familiei Rackoczi in fapt răsplată pentru depunerea armelor armatei lui Rakoczi in faţa armatei austriece pe câmpul Moftinului.

Dela acea dată Karoly-estii au fost omnipotenţii regiunei, având dreptul familiar pe vecie şi la scaunul de prefecţi ai judeţului.

Populatiunea in majoritatea ei trăia ca iobagi pe domeniile contilor, cari dispuneau de viata şi avutul lor, până la eliberarea de sub iobăgie in anul 1848.

După inăbuşirea răscoalei din 1848, şi regiunea aceasta, ca intreg teritoriul Ungariei, a ajuns sub administratia austriacă,dintre realizarile căreia a rămas aici şoseaua natională Tiszafold-var-Debretin-Carei-Satu-Mare-Sighet până in Galitia.

In anul 1867,realizându-se impăcarea Ungariei cu dinastia Habsburgilor, s-a intronat şi aici administratia maghiară cu sistemul autonom al judetelor, fixat incă de legea XVI din anul 1848, cu sediul judeţului in Carei.

Organizarea definitivă a administratiei rurale s-a făcut apoi prin legea XXII din 1886.Compunerea şi alegerea corporatiunilor autonome administrative fiind bazate pe sistemul virilist-cu dreptul  de alegători al acelora cari plăteau mai mari dări,-putini români puteau să intre in aceste corporatiuni.

La posturile de conducere in administratie nu puteau să ajungă decât progeniturile familiilor de gentry( cum le plăcea să se numească) maghiari.

Grija de căpetenie a administratiei unguresti a fost incătuşarea nationalităţilor, in primul rând româneşti.Sedintele congregatiei judeţului tinute la Carei,sunt memorabile in viaţa de luptă pentru apărarea fiinţei etnice a românilor din această regiune.

Dr Vasile Lucaciu, leul de la Sişesti, in aceste şedinte işi rostea cuvântările sale inflăcărate şi hotărite in apărarea drepturilor românilor in viata administrativă a judetului, in româneşte.

- va urma -


comentarii

de FloCalin la 13 March 2010 - 23:49

Un articol foarte interesant. Multumim!

de ANA la 14 March 2010 - 14:46

la posturile de conducere nu puteau sa aunga decat progeniturile familiilor…. oare ?sa ne asteptam si la Carei …….????

de ovi dragos la 9 September 2011 - 02:55

Cu placere am gasit acest articol ,cautind fotografii mai vechi si articole despre Carei ,orasul mamei mele.Domnul Gherman Ioan a fost sotul matusii mamei mele(unchi).Interesant este ca bunica mea a pastrat carti postale vechi chiar si cu Carei,poze vechi si de la 1893 facute in Carei,si alte obiecte interesante.Din prima casatorie a lui D-nului Gherman,au fost Ionica si Cori ,primul decedat care a fost profesor la Carei si celalat in Cluj acum..fara sa tinem o apropiere.M-ar interesa sa gasesc un exemplar al acestei publicatii sau macar o copie.De asemenea arhiva cu documente din Carei ,daca stiti se gaseste la Carei sau la Satu -Mare?multumesc

Lasati un comentariu