Pagina principala / Stirea Zilei, Timp Liber / Rusaliile – Sărbătoarea Coborârii Sfântului Duh la 50 de zile după Paşti .Datini, tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Rusaliile – Sărbătoarea Coborârii Sfântului Duh la 50 de zile după Paşti .Datini, tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Cuvântul Rusalii vine din latinescul „rosalia”, care inseamnă sărbătoarea trandafirilor.Sărbătoarea Rusaliilor sau Coborârea (Pogorârea) Sfântului Duh (Spirit) este o sărbătoare creştină care se prăznuieşte in duminica de la 50 de zile după Sărbătoarea de Paşte.

În această zi Sfântă se comemorează coborârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Isus Hristos. După pogorârea Sa asupra Apostolilor, Sfântul Duh a rămas pentru totdeauna prezent, viu şi activ in Biserica creştină. Duhul este comoara darurilor celor bune pe care credincioşii le primesc de la Dumnezeu: viaţa, sănătatea, puterea de muncă, sfinţenia şi virtutea. In fiecare an, cei adunaţi in biserici de Rusalii aşteaptă toate acestea. Duhul ne invaţă adevarul şi ne călăuzeşte paşii şi voinţa spre tot ceea ce este bun şi plăcut lui Dumnezeu. Biserica spune că toţi creştinii primesc darul Sfântului Duh indată după botez. Astfel, devin purtători de Duh, iar  trupul lor devine cum propăvăduia Sfântul Pavel “templul Sfântului Duh“.

In Ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de Vară sau de Rusalii cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor dar şi prilej de veselie. Se crede că sufletele mortilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele in Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, inapoindu-se la locul lor in Ajunul Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de induplecare şi de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi in satele bucovinene.

Creştinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, in zona Moldovei şi a Transilvaniei, 7 zile in zona Munteniei şi a Olteniei, iar in zona Banatului, timp de 8 zile.

In mitologia românească, Rusaliile sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Impărat. Nu se cunoaşte originea acestui mit, “iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin “ele“, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sărbătoarea creştină postpascală a Cincizecimii şi devenită Duminica Rusaliilor.

Tradiţii, obiceiuri, legende şi supersiţii de Rusalii, de Iele

In traditie se spune că cei care nu ţin sărbătoarea de Rusalii vor fi pedepsiti de Iele. Acestea le vor lua mintile sau ii vor schilodi. Rusaliile, cunoscute in mitologia românească sub denumirea de ” Iele”, sunt făpturi fabuloase, inzestrate cu puteri magice, de seductie, sălăşuiesc in văzduh, munti, peşteri, păduri şi pe malul apelor şi cascadelor. Pe timpul noptii, in lumina lunii, de Rusalii se spune că se scaldă goale in izvoare, despletite şi dezlăntuite. Sunt temute mai ales dansurile Ielelor şi din vremuri indepărtate se cunoaste că dansul lor este numit Hora Ielelor, ele adorând să danseze cu sânii goi in cerc, avand părul despletit, clopotei la glezne, picioare şi purtând voaluri subtiri, transparente, dansul lor fiind unul magic, bogat in taine şi simboluri de neinteles pentru muritori. Ielele nu fac rău celor ce care le evită, ele devin rele numai dacă sunt provocate sau dacă dansul lor este privit. Atunci se spune că  se razbună pe ” vinovat ” luându-i mintile definitiv. Ele, Rusaliile, pedepsesc şi pe aceia care lucrează in această zi considerată a dansului lor, şi nu o preţuiesc şi sărbătoresc cum se cuvine.

O superstitie spune că dacă in noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviti să faci aceste lucruri.

La sate in special se păstrează traditia ca in aceasta zi să se ducă la biserică pentru sfinţire crengi de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfintii Apostoli.  Aceste crenguţe se agaţă apoi la streaşina caselor sau la icoane. Se spune că acestea te vor apăra de cele rele şi in plus, se mai spune că acestea ar căpăta puteri miraculoase pentru vindecarea celor care suferă de surzenie.

Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii.
Preotii şi sătenii ies pe câmp in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinţi apa şi a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina.

In ziua de Rusalii există şi obiceiul numit “udatul nevestelor“. Conform traditiei se spune că numai femeile care vor fi udate vor fi sănătoase tot anul şi vor si mai frumoase.

Rusaliile, Ielele, au atributele unor Nimfe, Elfe, Sirene, Naiad, nu li se cunoaşte numele, numele lor este tainic şi inaccesibil si de aceea au fost inlocuite cu simboluri cum ar fi Fetele Codrilor, Impărătesele văzduhului, Ielele Noptilor Magice, Maiestrele, Izmele Peşterilor şi pădurilor, Fetele lui Rusalin Impărat, Elfele pădurilor şi grotelor… .

Legat de Rusalii este şi faimosul  joc al Căluşarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele.  Dansul Căluşarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-a luat mintile, acesta fiind singurul leac. Dansul Căluşarilor este un dans păstrat din vechimi şi care urmăreşte să indepărteze vraja picurată peste cel sedus şi să pună pe fugă ielele.

In vremuri vechi bărbatii care umblau singuri noaptea, drumeţii care riscau să fie prinşi de magia nopţii de Rusalii, de Iele, purtau la brâu usturoi, frunze de tei sau nuc, fire de busuioc, pentru indepărtarea puterii misterioase a Ielelor .

Se mai spune şi că nu este de dorit să te prindă in Noaptea de Rusalii, noaptea tainica a dansului Ielelor, nici la răscruci de drumuri, nici la marginea pădurii, nici in munti, nici pe malul intunecat al apelor, căci aceia au şanse mari de a surprinde dansul Ielelor şi de a-şi pierde minţile.

Acest Mit al Ielelor, Rusaliilor in timp s-a suprapus peste Sărbătoarea Creştină a Sfintelor Rusalii, iar din sărbătoare păgână, a devenit sărbătoare creştină, păstrându-se de atunci aceste obiceiuri, datini, superstiti şi legende cu Iele…