Pagina principala / Economic / Câţi bani ne scot din buzunar românii care fraudează sistemul de asistenţă socială

Câţi bani ne scot din buzunar românii care fraudează sistemul de asistenţă socială

Zeci de mii de români fraudează sistemul de asistenţă socială cu aproximativ 36 de milioane de euro pe lună. Bilanţul este provizoriu şi cu tendinţe de creştere.

Reevaluarea tuturor tipurilor de ajutoare sociale, proces aflat în plină derulare, scoate deja în evidenţă faptul că un număr însemnat de români au profitat de slăbiciunile sistemului şi de autorităţile corupte pentru a încasa ilegal bani de la stat.

Extrapolând rezultatele obţinute până acum din verificări, „Adevărul” a calculat cam cât plăteşte un contribuabil onest pentru lenea şi hoţia celor care preferă să trăiască pe banii statului. Fiecare salariat român contribuie lunar cu aproximativ 8,4 euro la sumele pe care le primesc necuvenit cei care au reuşit să păcălească sistemul de protecţie socială.

Un euro se duce lunar pentru indemnizaţiile persoanelor încadrate ilegal ca având dizabilităţi, 0,65 euro merg spre cei care beneficiază nemeritat de Venitul Minim Garantat, iar 6,74 euro intră în buzunarele falşilor pensionari pe caz de boală.

În luna martie existau 4,302 milioane de salariaţi care au virat statului impozite şi contribuţii din care bugetul asigurărilor sociale trebuia să plătească pensiile a 5,521 milioane de persoane, prestaţii şi ajutoare sociale pentru aproape 7 milioane de persoane şi indemnizaţii de şomaj pentru 462.289 de disponibilizaţi.

Pentru toţi aceştia, bugetul a plătit aproape 1,2 miliarde de lei în martie. O sumă imensă pentru posibilităţile statului, mai ales pe timp de criză.

Tocmai de asta, după ce timp de 20 de ani s-au instituit mecanisme de acordare a unor ajutoare fără ca autorităţile să fie interesate de corectitudinea acordării lor, Guvernul a hotărât să verifice sistemul şi apoi să-l reformeze.

Criza a declanşat vânătoarea de „ilegali”

Rezultatele preliminarii arată că peste 25% din pensionarii pe caz de boală sunt, în realitate, apţi de muncă; 23,5% din cei care primesc Venit Minim Garantat (VMG) nu îndeplinesc toate condiţiile pentru asta; 17,2% din totalul persoanelor care încasează indemnizaţii pentru handicap nu au dizabilităţi sau nu au probleme atât de grave precum cele trecute în certificatele medicale.

Cei care intră în aceste procente sunt oameni care au găsit o portiţă pentru ca, folosindu-se de complicitatea unor funcţionari, să-şi suplimenteze veniturile.

Aşa s-a ajuns să apară sate în care jumătate din populaţie deţine certificate de nevăzător, localităţi unde 40% din pensionarii pe caz de boală muncesc pe rupte, sau situaţii amuzante în care orbii au permis de conducere, persoane care muncesc în străinătate primesc ajutoare sociale în România, sau o persoană încadrată ca având handicap sever să lucreze la siguranţa circulaţiei feroviare. Pentru toate aceste abuzuri şi ilegalităţi, statul plăteşte lunar peste 36 de milioane de euro.

Venitul Minim Garantat degeaba

Marea operaţiune de depistare a „ilegalilor” a fost declanşată în ianuarie. Cel mai înaintat este controlul în primării făcut de echipe ale inspecţiilor teritoriale de muncă, pentru analizarea modului în care se acordă Venitul Minim Garantat (VMG).

Venitul Minim Garantat este un ajutor social lunar în bani care a fost introdus pe vremea guvernării lui Adrian Năstase, se acordă familiilor fără venituri sau cu venituri foarte mici şi este considerat principalul instrument de combatere a sărăciei, aşa cum se întâmplă şi în străinătate.

La aproximativ 230.000 de familii beneficiare, numărul persoanelor care trăiesc din aceste sume este de circa 560.000. Cele mai multe ajutoare de acest fel se acordă în zonele rurale din judeţele care deţin şi cele mai mari rate ale sărăciei: Galaţi, Buzău, Vaslui şi Iaşi.

Ei bine, controlul început în ianuarie a dus la suspendarea sau anularea a 23,5% din VMG-urile verificate până acum. Aceasta este media naţională, întrucât în unele judeţe procentul dosarelor cu nereguli depăşeşte cu mult jumătate din total.

Recordul este stabilit de judeţul Prahova, unde 90% din dosarele verificate nu erau în regulă. Inspectorul-şef, Dumitra Ionescu, spune că s-au descoperit toate neregulile posibile. În unele cazuri lipseau cu desăvârşire actele doveditoare referitoare la veniturile beneficiarilor, nu existau dovezile că beneficiarii sunt înregistraţi la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi nici adeverinţele obligatorii, emise din trei în trei luni, care să ateste că sunt în aceste evidenţe şi-şi caută un loc de muncă.

www.adevarul.ro