Guvernul nu stă la coadă: cum a uitat statul să plătească o datorie de 1,5 miliarde de euro către mediul privat

• publicat la: 30 August 2010
Guvernul nu stă la coadă: cum a uitat statul să plătească o datorie de 1,5 miliarde de euro către mediul privat

Ministerul Finanţelor refuză să facă publice datoriile totale ale statului către companii

La finele lunii iunie statul avea către mediul privat datorii mai vechi de 90 de zile de 1,847 miliarde de lei, dintre care cea mai mare parte, peste un miliard de lei, reprezintă datoriile autorităţilor locale, conform datelor ministerului de Finanţe obţinute la solicitarea Gândul.

Când vine vorba despre datoriile totale ale statului către mediul privat însă, ministerul tace mâlc, încercând să ascundă aceste cifre cât de mult poate. Pe 21 iulie Gândul a solicitat Finanţelor situaţia completă a arieratelor, respectiv valoarea datoriilor totale ale statului, defalcată pe scadenţe (mai mari de 30 de zile, de 60 de zile şamd) precum şi principalele sectoare economice faţă de care statul este dator, cum ar fi construcţiile sau industria farmaceutică.

Răspunsul oficial trimis de minister, pe 20 august, cu doar o zi înainte de expirarea termenului de furnizare a informaţiilor publice, conform legii, conţine însă doar valoarea arieratelor mai mari de 90 de zile, 1,847 miliarde de lei, dintre care peste un miliard de lei reprezintă valoarea datoriilor administraţiei locale către mediul privat. Într-o notă adăugată răspunsului oficial, ministerul subliniează că “sunt incluse numai arieratele peste 90 de zile conform definiţiei din acordul cu FMI”, deşi Gândul a solicitat, explicit, situaţia totală a arieratelor.

Datoriile totale ale statului către mediul privat, inclusiv întârzierile la rambursarea TVA, depăşesc cifra de 1,5 miliarde de euro, în condiţiile în care doar către industria farmaceutică statul are datorii de cel puţin 600 de milioane de euro, către sectorul construcţiilor încă pe atât iar peste 300 de milioane de euro reprezintă valoarea TVA nerambursată la timp.

Practic, în momentul de faţă, statul este dator mediului privat cu mai mult de 1% din PIB, respectiv cu peste 3% din veniturile bugetare, cifră mai mare decât bugetul alocat anul acesta minsiterului Transporturilor.

Mediul privat, forţat să ajute statul pe datorie

Pentru că aceşti bani sunt blocaţi de către stat, mediul privat nu poate face altceva decât să amâne, pe cât posibil, falimentele.

“Conform legii, CNAS are un termen de decontare a medicamentelor de 210 zile. Dacă mai adăugăm alte cel puţin trei luni, reiese că o farmacie îşi primeşte banii după un an. Nicio farmacie nu îşi poate ţine uşile deschise dacă nu obţine amânări de la producători, astfel că producătorii nu au de ales şi creditează, cu forţa, statul”, a declarat pentru Gândul Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Români de Medicamente Generice (APMRG).

El a precizat că datoriile totale ale statului către industria farmaceutică sunt de până la 600 de milioane de euro, fiind posibil ca suma să fie şi mai mare dacă se adaugă datoriile spitalelor, care sunt foarte greu de centralizat. “În Ungaria, deconturile către farmacii se fac aproape săptămânal.

Transparenţa este o problemă. Cea mai mare problemă este însă predictibilitatea. Este nevoie ca statul să creeze un calendar concret de plată a restanţelor, astfel încât mediul privat să ştie cât timp trebuie să mai reziste în această situaţie”, a adăugat Damian.

Consiliul Fiscal cere mai multă transparenţă

Lipsa de transparenţă a ministerului Finanţelor când vine vorba despre datoriile pe care statul le are către mediul privat a fost aspru criticată şi de către Consiliul Fiscal, organismul de supraveghere a Finanţelor care a fost înfiinţat la cererea expresă a FMI.

Consiliul, condus de Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, a cerut ministerului să facă publice toate cifrele privind arieratele şi nu numai pe cele privind datoriile de peste 90 de zile, care sunt incluse de Fond printre criteriile de performanţă ale acordului. “Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară nu face referi la plăţile restante (arierate) decât în cazul restanţelor mai mari de 90 de zile.

Prin urmare, Consiliul Fiscal recomandă publicarea restanţelor de plată pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat, indiferent de scadenţa lor, chiar dacă în cadrul programului cu FMI sunt monitorizate doar arieratele peste 90 de zile”, se precizează într-un comunicat oficial al Consiliului Fiscal.

Mai mult decât atât, Consiliul a cerut ministerului şi calcularea impactului pe care aceste datorii, din ce în ce mai mari, le au asupra economiei.

gandul.ro

Lasati un comentariu