La un pas de starea de urgenţă: va prelua Armata sarcinile administraţiei publice?

• publicat la: 15 October 2010
La un pas de starea de urgenţă: va prelua Armata sarcinile administraţiei publice?

Situația explozivă din România se apropie vertiginos de momentul în care Traian Băsescu poate institui, în condițiile legii, starea de urgență la nivel național, caz în care sarcinile administrațiilor financiare, spre exemplu, vor fi preluate de armată, iar conflictele de muncă nelegale, precum cele care au loc în prezent, vor putea fi lichidate prin forță. Se va ajunge, oare, în acest punct de cotitură al democrației post-decembriste și dacă da, care ar putea fi consecințele?

Potrivit legislației în vigoare, (Ordonanța de Urgență nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă), președintele României poate declara starea de urgență la nivel național, ca un ansamblu de măsuri
excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică în cazul existenței unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale.

Cum declanșarea unui conflict de muncă cvasi-genealizat, fără parcurgerea etapelor legale, și care are drept consecință paralizarea celor mai importante instituții ale statului se încadrează destul de bine în categoriile mai sus menționate, este posibil, teoretic, ca Traian Băsescu să recurgă în curînd la un asemenea act, mai ales că primele zvonuri nu au întîrziat să apară.

În această situație, potrivit aceleiași legi, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţiei publice locale trec în competenţa autorităţilor militare şi a altor autorităţi publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă. În paralel, autorităţile civile ale administraţiei publice continuă exercitarea atribuţiilor care nu au fost transferate autorităţilor prevăzute şi au obligaţia de a acorda sprijin acestora.

Totodată, instituirea stării de urgență are ca rezultat imediat restrîngerea unor drepturi și libertăți fundamentale, ceea ce poate include interzicerea mitingurilor, a adunărilor publice șamd. Declararea de către președinte a stării de urgență trebuie aprobată de Parlament, în caz contrar șeful statului fiind nevoit să revoce măsurile decise.

În cazul instituirii stării de urgenţă ca urmare a unor pericole la adresa democrației, coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine
Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale. În aceleași condiții, Poliţia Comunitară poate fi militarizată, în totalitate sau numai în anumite unităţi administrativ-teritoriale, desfăşurându-şi activitatea în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. (Acest articol ar putea rezolva și problema unei eventuale solidarizări a polițiștilor cu greviștii). Legea mai prevede că, în cazul stării de urgență, activitatea unor organe mass-media poate fi suspendată, iar asupra cetățenilor ori a domiciliilor acestora se pot executa controale fără mandat.

Să precizăm, în treacăt, că Ordonanța de Urgență nr.1/1999, privind declararea stării de urgență, a fost adoptată (și aplicată) de executiv în noaptea de 21-22 ianuarie, ca urmare a unui protest socio-profesional ilegal de mare amploare, mai cunoscut sub numele de Mineriada de la Costești.

incont.ro

Lasati un comentariu