UE vs România: cât te costă să trăieşti

• publicat la: 22 October 2010
UE vs România: cât te costă să trăieşti

Deşi preţurile din România sunt uneori cu până la 50% mai mici decât în UE, efortul cumpărătorilor este pentru unele produse cu 50% mai mare. Asta, chiar făcând abstracţie de veniturile de cinci până la zece ori mai mici.

Românii consumă unele dintre cele mai ieftine alimente din UE, însă nu şi dacă luăm în calcul puterea de cumpărare. Paritatea puterii de cumpărare surprinde nu diferenţa dintre venituri, care în cazul României poate merge chiar la un raport de unu la zece faţă de cele mai dezvoltate ţări din UE. Indicatorul arată doar diferenţa de preţuri dintre ţări, adică efortul cumpărătorilor la un venit presupus egal. De exemplu, un român care se mută în vest va avea un standard de viaţă aproape înjumătăţit pentru aceiaşi bani, în timp ce un străin care vine în România va putea cumpăra de două ori mai multe lucruri. Însă indicele puterii de cumpărare este o medie care ţine cont atât de marile oraşe – puternic dezvoltate -, cât şi de zona rurală unde predomină agricultura de subzistenţă, iar bunurile şi serviciile, atunci când există, sunt foarte ieftine. Astfel, se poate ajunge ca în marile oraşe costul vieţii să fie comparabil cu media europeană, iar singura diferenţă să fie cea de venituri.

Lactatele, ca în Olanda

Potrivit ultimelor date Eurostat, pâinea a fost anul trecut la 61% din media UE, fiind însă mai ieftină în Polonia unde s-a plătit 58% din media UE 27, în Bulgaria (52% din media UE). Cea mai scuipă pâine s-a găsit în Norvegia, ţară în care o pâine costa anul trecut cu peste 50% mai mult faţă de medie. Carnea s-a situat la 58% din medie, nivel aproximativ egal cu cel din Bulgaria. Preţul maxim a fost înregistrat în Norvegia şi Danemarca, cu 62% şi, respectiv, 31%, peste media UE 27. Tendinţa se schimbă când e vorba de lapte, brânzeturi, ouă, produse
mai scumpe în România decât în multe alte ţări în care puterea de cumpărare e superioară. Astfel dacă românii au plătit pentru ele anul trecut 93% din media preţului UE, la fel cu olandezii, polonezii au plătit 63%, cehii au achitat doar 82%, germanii 92%, ungurii 89% etc. În medie, mâncarea din România a fost cu două puncte procentuale mai scumpă decât în Polonia, chiar dacă puterea de cumpărare a acestora este superioară.

Căldura, produsă mai scump decât în Finlanda

Norocul românilor este că administraţia publică încă subvenţionează gigacaloria, altfel ar fi nevoiţi să stea iarna în frig, în condiţiile în care avem printre cele mai mari preţuri de producţie a energiei termice din Europa. Potrivit unui studiu A.T. Kearney, preţul de producţie al Gcal, fără TVA, a fost de 60 de euro, adică cât a fost şi în Germania, peste cel din Finlanda (59 de euro) sau Danemarca (52 de euro). Norocul românilor a fost o subvenţie medie de 34 de euro acordată pe Gcal, care a dus preţul mediu, în final, la 37 de euro.

Gazul metan, cel mai ieftin din UE

Românii se pot bucura de cel mai ieftin gaz metan din Uniunea Europeană, ei plătind, în a doua jumătate a anului trecut, doar 7,45 de euro pe un gigajoule, adică aproximativ 0,26 euro pe metru cub de gaz (1 gigajoule – echivalentul a aproximativ 26,4 metri cub de gaz, în funcţie de puterea calorică a sursei). Preţul acestuia este inclusiv mai mic faţă de cel plătit de vecinii bulgari care, în aceeaşi perioadă, au plătit cu 9,67 euro pe gigajoule. Suntem însă avantajaţi de rezervele de gaz ale României, care nu se ştie încă cât vor mai dura. La începutul anului, două treimi din consumul de gaze era asigurat de Romgaz şi Petrom, restul fiind importat din Rusia. În plus beneficiază deocamdată de răgazul dat de UE în direcţia liberalizării pieţei gazului. Ţările cu cel mai scump gaz sunt Suedia, cu 26,86 euro pe gigajoule şi Danemarca, cu 26,77 euro pe gigajoule. Dacă este luată în calcul puterea de cumpărare a consumatorilor ţării respective, cel mai ieftin gaz metan se găseşte în Luxembourg, Belgia, Marea Britanie şi Croaţia.

Kilowatt-ul, mai ieftin doar în Bulgaria şi în ţările baltice

Ignorând puterea de cumpărare a românilor se poate spune că nici kilowatt-ul nu este scump, consumând al patrulea kilowatt ieftin din Europa. Astfel, potrivit Eurostat, în a doua jumătate a anului trecut preţul mediu al sutei de kilowaţi a fost, la noi, de 9,79 euro, fiind mai mc doar în Bulgaria (8,18 euro), Estonia (9,2 euro) şi Lituania (9,26 euro). Preţurile sunt cele pentru consumatorii casnici, cu un consum cuprins între 2.500 şi 5.000 kilowaţi. Cea mai scumpă energie electrică a fost cumpărată de danezi şi germani cu 25,53 euro pentru suta de kilowaţi şi, respectiv 22,94 euro. Media europeană este de 16,45 euro pe suta de kilowatti. Raportat la puterea de cumpărare, lucrurile se schimbă. Cea mai ieftină energie se cumpără în Finlanda, Franţa şi Grecia, iar România urcă în primele locuri ale clasamentului preţurilor condus de Ungaria. Preţul kilowatt-ului românesc ponderat cu puterea de cumpărare devine egal cu cel al kilowatt-ului danez, ţară unde însă peste jumătate din preţ îl reprezintă taxele statului.

Motorina, mai ieftină în Luxembourg

Dacă benzina este mai ieftină decât la noi doar în Bulgaria unde preţul mediu a fost în august 2010 1,025 euro pe litrul cu cifra octanică 95 faţă de 1,057 euro la noi, există cinci ţări europene unde motorina este mai ieftină. Potrivit datelor Eurostat pentru august, preţurile minime au fost întâlnite în Bulgaria cu 0,979 euro pe litru, Luxemburg (0,988 euro), Lituania (1,023 euro), Cipru (1,059) şi Malta (1,06 euro) toate inferioare celui din România unde un litru a costat 1,064 euro. Motorina cea mai scumpă s-a găsit în Marea Britanie şi Suedia (1,44 euro şi, respectiv, 1,259 euro) iar benzina a costat cel mai mult în Grecia (1,501 euro pe litru) şi Olanda (1,482 euro).

sursa  Romania libera

Lasati un comentariu