Pagina principala / Sanatate / Un român a inventat dispozitivul care descoperă cancerul în şase minute

Un român a inventat dispozitivul care descoperă cancerul în şase minute

Doar şase minute vor fi suficiente pentru a afla dacă eşti sau nu lovit de cancer. Inginerul Mircea Tudor pune la punct ultimele detalii ale aparatului cu ajutorul căruia ai putea să fii cu un pas înaintea bolii.

Cancerul loveşte ne­­­cruţător. Nu con­­­tează cine eşti şi ce‑ai făcut. To­­­­tul se petrece cu o viteză devastatoare. Este un răz­­­boi cu un singur învingător de cele mai multe ori: moartea. În fiecare an, în lume, opt milioane de oameni mor de cancer. Mai mulţi decât cei ucişi de virusul HIV, malarie şi tuberculoză la un loc. Alţi 12 milioane află, anual, că sunt atinşi de această boală.

În SUA, cancerul ucide aproximativ 1.500 de oameni pe zi şi este a doua cea mai răspândită boală, după afecţiunile de inimă. În România, ultimele statistici monitorizau 420.000 de bolnavi , iar anual sunt diagnosticate alte 95.000‑96.000 de persoane, din care peste jumătate ‑ în fază incurabilă. „Numărul bolnavilor creşte, însă, cu 8‑10% în fiecare an”, susţine Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România. Principalul motiv? Lipsa programelor eficiente de prevenire, fapt care exclude, din start, concretizarea şi în ţara noastră a cercetărilor medicale care susţin că două din cinci cazuri de cancer pot fi prevenite.

CONTRA CRONOMETRU. Totuşi, pro­­blema luptei cu timpul are o soluţie mult mai apropiată decât ne imaginăm. Inginerul şi omul de afaceri Mircea Tudor (53 de ani), proprietarul companiei MB Technology, se pregăteşte să scoată pe piaţă, în 2011, primul aparat care va detecta predispoziţia pentru cancer în stadii foarte timpurii, când tratamentul este încă eficient şi uşor de aplicat. Aparatul ‑ care nu are încă un nume ‑ identifică în proba de sânge, în patru‑şase minute, biomarkerii specifici care apar cu şase luni înainte de declanşarea bolii .

„Este ca şi cum am arunca o picătură de apă dulce în mare, apoi am căuta‑o şi am identifica‑o”, explică Mircea Tudor acurateţea aparatului la care lucrează de aproape doi ani, împreună cu o echipă formată din şase cercetători. Într‑o primă etapă, aparatul va putea oferi indicii despre predispoziţia pentru patru tipuri de cancer: gastro‑intestinal, de sân, de prostată şi cancer ovarian. Planul de bătaie vizează validarea metodei şi a prototipului până la finalul lui 2010, apoi aparatul va intra în testare clinică, iar la jumătatea lui 2011 va intra în producţia de serie.

MB Technology are în lucru trei variante: cea mai simplă, pentru producţia de masă (care va costa sub 1.000 de euro), varianta medie, pentru cabinetele medicale (5.000-6.000 de euro) şi varianta de laborator, cu o capacitate maximă de procesare şi de pătrundere în zona detecţiei (20.000-25.000 de euro). Astfel, testul cancerului ar putea fi făcut de oricine, chiar şi acasă. Şi ar putea salva milioane de vieţi. „Detectarea timpurie a cancerului este un pas important în diagnoza clinică pentru că reduce numărul pacienţilor.

Există medicaţie pentru acest stadiu timpuriu al cancerului care poate vindeca de la 80% până la 100% din pacienţi”, a declarat pentru Forbes România, profesorul Hassan y Aboul – Enein, doctor în chimie farmaceutică şi medicinală la Institutul Național de Cercetare din Cairo (Egipt). Cancerul este una dintre bolile care afectează milioane de oameni şi provoacă ani lungi de suferinţă.

O cincime din cazurile de cancer din întreaga lume sunt declanşate de o infecţie cronică, de tipul papilloma virus (HPV), care generează cancerul de col uterin, de tipul virusului hepatitei B (HBV), ce determină apariţia cancerului la ficat sau Helicobacter pylori – cauza cancerului stomacal. Dincolo de preţul medicamentelor, al analizelor şi spitalizării, factura pentru un bolnav include şi costul concediului medical şi lipsa productivităţii. Prăbuşirea psihică este inevitabilă. Raportul „The Global Economic Cost of Cancer” (Costul economic global al cancerului), publicat la jumătatea lunii august la Congresul Mondial al Cancerului din Shenzen (China), a radiografiat, pentru prima dată, la scară mondială, impactul economic al cancerului. În 2008, nota de plată a cancerului s‑a ridicat la 895 miliarde de dolari, cu 19% mai mare decât cea a bolilor de inimă, a doua cauză de deces la nivel mondial. Cele mai „scumpe” sunt cancerul la plămâni (188 miliarde de dolari), de colon (99 miliarde de dolari) şi de sân (88 miliarde de dolari). „Dacă acţionăm repede, vom evita decesele inutile şi suferinţele cauzate de cancer, dar vom reduce şi devastatorul impact economic” – susţin cercetător‑doctorii americani Rijo M. John şi Hana Ross.

INERŢIE. În România, cea mai mare pondere este deţinută de cancerul de sân şi cel de col uterin în rândul femeilor (zilnic, șase femei mor din cauza cancerului de col uterin, iar opt paciente noi sunt diagnosticate). În rândul bărbaţilor, cel pulmonar şi cel de prostată fac ravagii (la fiecare 16 minute, un român moare de cancer pulmonar şi în fiecare an, în România, apar 7.000 de noi cazuri. Peste 80% dintre bolnavi au fost fumători.)

Chiar dacă metodele de depistare precoce există (de la examen clinic la ecografie, termografie, colposcopie, radiografie, imagistică prin rezonanţă magnetică – la examene de sânge şi de secreţii vaginale), jumătate din diagnosticări sunt făcute când cancerul se află în fază înaintată sau terminală. În opinia medicului oncolog Eduard Ţogoreanu, lipsa de educaţie a populaţiei, accesibilitatea redusă la metodologia curentă, costurile suplimentare care afectează „coşul zilnic” sau promovarea metodologiei propagandistice de genul „să ne palpăm singure sânul!” (dar ce ne facem cu bărbaţii cu prostate?) sunt cauze care nu‑i fac pe români preocupaţi de prevenţia cancerului. Cauze care taie, de fapt, şansa la viaţă.

SIMPLU, DAR COMPLICAT. A­ceas­­­­­­tă şansă vrea să fie întărită de MB Technology prin aparatul care va fi lansat în 2011. Modul de funcţionare este cât se poate de simplu. Aparatul pentru depistarea cancerului include trei componente: senzorul propriu‑zis (de dimensiunea unei gămălii de ac, şi care poate fi folosit pentru aproximativ o sută de teste), acoperit de un capişon rotund dintr‑un material de plastic semielastic, preamplificatorul de intrare şi unitatea de procesare a datelor, de dimensiunea unui colector de date cu ecran dreptunghiular. Este nevoie de numai o picătură de sânge aşezată pe senzor pentru a se declanşa automat secvenţa de analiză (durează patru‑şase minute). Urmează afişarea rezultatelor, care se poate realiza în trei feluri. La varianta de bază este oferită numai evoluţia cantitativă (cu răspunsuri de tip DA sau NU), în timp ce la cea de mijloc sunt afişate cifre (nivelul de concentraţie), dar şi tipul biomarkerului.

Varianta de laborator îi permite utilizatorului şi accesul la plasmogramă. „Domeniul în întregul lui are potenţial SF. Dar nu va mai trece mult timp şi va exista asistenţă online şi cu caracter permanent a omului în habitatul său, adică vor fi senzori care să analizeze transpiraţia, saliva şi urina. Iată până unde vom putea ajunge!”, se entuziasmează Mircea Tudor. Vorbeşte cu siguranţa celui care ştie că, în scurt timp, va da lovitura. Invenţia sa a intrat în atenţia a importante clinici din ţară şi din străinătate şi a producătorilor de aparatură medicală. Cu numai o jumătate de oră înainte de interviul acordat Forbes România, Mircea Tudor a primit vizita Dr. Galina Shcheka de la compania Siemens Healthcare, unul dintre giganţii mondiali din zona echipamentelor medicale. Dar omul de afaceri preferă să păstreze toate cărţile în mână, cel puţin până când va începe producţia propriu‑zisă. Deja este pregătit să exporte aproximativ 85% din producţie, în special către SUA, Germania şi Israel.

sursa  Adevărul

comentarii