Votaţi Platanul din Marna

• publicat la: 21 October 2010
Votaţi Platanul din Marna

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Mediului din 5 iunie 2010 s-a lansat Competiţia Arborele Anului. Competiţia „Arborele anului”, derulată în premieră în România de către Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc  işi propune să atraga  atenţia asupra importanţei arborilor în mod specific şi asupra necesităţii protejării mediului, în mod general în Anul Internaţional al Biodiversităţii.

Inscrierea la acest concurs  a fost posibilă  până in 15 august după care, un juriu naţional format din jurnalişti, activişti de mediu, botanişti sau specialişti silvici au ales, din cei 87 de arbori înscrişi, un număr de 12 finalişti, care au acces în faza superioră a competiţiei.

Fişierele cu cei 12 finalişti au fost  postate  pe site-ul www.arboreleanului.ro şi  oricine  poate să-şi exprime votul online pentru arborele preferat. Câştigător va fi desemnat acel arbore care va întruni cel mai mare număr de voturi până în data de 31 octombrie.

Printre copacii aleşi de juriu pentru faza finală a concursului se numără Teiul lui Eminescu din Iaşi, teiul din localitatea harghiteană Inlăceni în care sătenii au prins clopotul bisericii atunci când lăcaşul de cult a fost ars, stejarul regelui din Pecica  şi nu in ultimul rând  Platanul cu amintiri din Marna .

Este vorba despre Marna, satul din vecinătatea Careiului, care se mândreşte cu o frumuseţe de platan, mai mare cu 1 m decât cel din Parcul Dendrologic .

Poate am fi trecut cu vederea acest concurs dacă unul dintre  concurenţi nu era un concitadin de-al nostru , şi un   fiu al  satului Marna Nouă.

Biolog de profesie, Mărnean Maria, profesor la scoala din Lucăceni , a considerat că platanul din Marna  “ indeplineşte toate condiţiile” pentru a participa şi a câştiga concursul amintit.

Ca dovadă , a trecut de prima fază şi s-a clasat in cei 12 finalişti dintre care se va alege marele câştigător.Povestea platanului din Marna a convins până acum peste 5.000 de persoane să-i  acorde câte un vot.

Pe vremuri,in Marna  a existat un castel al grofului Dengenfeld Jozsef,  înconjurat de un parc deosebit.Se pare că după 1918  groful a plecat definitiv cu familia de pe acele locuri şi a lăsat  moşia în grija unui administrator, un om de omenie cu care sătenii s-au înţeles bine.Averea şi locuinţele grofului nu au fost afectate,satul s-a aşezat alături de moşia acestuia…Castelul şi parcul au  fost distruse distrus in timpul celui de-al doilea război mondial şi mai ales în timpul bătăliei din dimineaţa zilei de 25 octombrie 1944, zona gării şi centrul satului .

Mai multe amănunte puteţi găsi  în cartea monografie MARNA NOUĂ-sat colonie a anilor 1924-1925  avându-l ca autor pe  Mihai Mareş.

Din parc au rămas 2 platani,din care unul este  azi  finalist la concursul menţionat.

Să ne alăturăm şi noi celor ce i-au parcurs povestea ,   să-i acordăm şansa de a se face cunoscut în toată ţara .

Intraţi pe www.arboreleanului.ro şi votaţi  Platanul din Marna Nouă.

Daniela Ciută

Aceasta este povestea cu care participă la concurs  Platanul din Marna Nouă

Platanul cu amintiri

,,Fiecare venim dintr-un sat,

Unii direct, alţii trecând prin părinţi,

Unii direct purtători de eresuri şi basme,

Fericiţii putând să se-ntoarcă oricând” (Ana Blandiana, Dintr-un sat )

Eu fac parte din categoria acelor fericiţi care încă se pot întoarce în satul părinţilor şi al bunicilor. De câte ori mă întorc, mă întâmpină de departe, de la şosea, un platan uriaş, măreţ, care ne recunoaşte pe toţi, care ştie toată istoria satului şi a noastră, a tuturor. Acest platan multisecular din localitatea Marna Nouă este situat chiar în centrul satului, în curtea bisericii, şi are viaţa strâns legată de cea a oamenilor din aceste locuri. El este încărcat cu amintiri de tot felul, frumoase sau dureroase, a fost şi este martorul tuturor evenimentelor istorice şi sociale ale localităţii. Platanul a fost martorul sosirii pe aceste locuri a moşilor şi strămoşilor noştri, moţi din Ţara Ardealului, care în anul 1924 au coborât aici,în Câmpia Careiului, spre a-şi întemeia un sat şi o viaţă nouă. A văzut cum s-a înfiripat satul, ridicându-se casă după casă, a asistat neputincios în toamna anului 1940 la plecarea în pribegie a bătrânilor, femeilor, copiilor, printre ei aflându-se bunica mea cu nume de Floare şi mama. care pe atunci avea doi ani. A rămas uimit de curajul feciorilor satului, care in noaptea dinaintea expulzării, au intrat în satul ocupat şi au salvat clopotul bisericii pe care l-au purtat cu grijă în toţi anii de refugiu şi care se află acum la locul lui, în clopotniţa bisericii. Tot platanul a fost martorul luptelor grele care s-au dat între armata română şi cea a cotropitorilor, în dimineaţa zilei de 25 octombrie 1944, în zona oraşului Carei şi zona gării Marna Noua. El i-a primit pe săteni cu bucurie, in 1945, la reîntoarcerea acasă…S-au întors cei mai norocoşi, alţii au rămas pe câmpurile de luptă şi au intrat în istoria nemuririi neamului nostru românesc. Ce de amintiri… De atunci şi până azi platanul a fost martorul renaşterii satului, pentru ca moţii, fie ei de la munte ori câmpie, nu se dau învinşi niciodată. Satul a renăscut treptat, din propria-i cenuşă, la umbra platanului au răsunat doine şi cântece de voie bună, s-auîncins hore, s-au auzit glasuri voioase de copii … Platanul multisecular a devenit de-a lungul anilor un adevărat ,,brand’ al localităţii. Mulţi iubitori de sport iîşi amintesc cu drag de echipele de fotbal şi de oină denumite sugestiv ,,Platanul Marna”,care au activat prin anii 70-85 şi care au devenit chiar campioane judeţene. Platanul a fost inclus,după 1989 şi în denumirea unor firme din localitate, multe din păcate şi-au încetat activitatea, dar asta e o altă poveste… Acest platan care se menţine falnic şi învingător, precum oamenii acestor locuri, admirat de prietenii noştri din Olanda, Franţa sau Germania, merită să fie cunoscut de toţi aceia care iubesc natura şi tot ce cuprinde ea – arbori, păsări, flori, păduri, fluturi, ape… Iată motivul pentru care am îndrăznit să promovez Platanul multisecular din Marna Nouă prin înscrierea la acest prestigios concurs.

Prof. Maria Mărnean

Lasati un comentariu