Ce trebuie să faci ca să ai o afacere de succes la ţară

• publicat la: 3 November 2010
Ce trebuie să faci ca să ai o afacere de succes la ţară

Una dintre regulile de bază ale unei afaceri de succes este să răspundă unor nevoi ale consumatorului şi să umple un gol de pe piaţă. Cum la oraş găsim deja cam tot ce avem nevoie, nu rămâne decât să ne indreptăm spre mediul rural. Si ce gol este mai mare decât cele câteva milioane de hectare rămase necultivate?

Uniunea Europeană chiar ne pune la dispozitie câteva miliarde de euro să ne dezvoltăm satele, iar Guvernul lansează programe după programe in care le promite fonduri nerambursabile tinerilor şi intreprinzatorilor care vor să işi deschidă o afacere la ţară.

Micii intreprinzători au la dispozitie atât de multe programe şi fonduri, incât nici nu ar ştii de unde să inceapă. In niciun caz de la ştirile care anunţă un nou val de sume oferite de pomană celor care nu mai vor să lucreze la patron şi vor să devină la rândul lor patroni.

Oricât de uşor ar părea să accesezi fonduri europene, realitatea nu este ca in reclame sau in discursurile de la Guvern. Marea problema este că micii intreprinzători trebuie să facă rost de intreaga sumă de care au nevoie pentru proiect, iar aceasta le este rambursată după câteva luni.

Astfel, până li se rambursează banii investiti, fermierii nu pot decât să ceară bani la bănci intr-o perioadă in care creditarea in agricultură este blocată. Potrivit datelor de la ministerul Agriculturii, fermierii au contractat proiecte in valoare 3,5 miliarde de euro in cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, dar plăţile realizate către beneficiari sunt de mai puţin de o treime.

Asta inseamnă că ei au avut proiecte destul de bune pentru a primi bani europeni, dar nu au reuşit să asigure partea lor de bani. Partea proastă e că fermierii işi pierd finantarea europeană chiar dacă ideea lor ar fi ajutat la dezvoltarea mediului rural, aşa cum ne cere UE.

Ministerul ar trebui să stea de vorbă cu oamenii, nu să facă legi din birou

Dar creditele nu sunt singurele probleme şi nici cele mai mari. In primul rând, fondurile nu sunt accesate in mod corect, ci pe anumite criterii şi nu toţi tinerii au acces la ele, explică Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei sindicatelor din industria alimentară. In al doilea rând, nu sunt promovate acolo unde trebuie.

“Să fie foarte popularizată măsura respectivă. Nu pe site-ul ministerului, că nu toată lumea are posibilitatea să acceseze site-ul ministerului. Pur şi simplu prin organismele pe care institutiile europene de pe lângă ministerul Agriculturii le au la nivel de judeţ, acestea să facă o popularizare, o reclamă a proiectului respectiv, astfel incât să fie cunoscut de foarte multă lume”, este soluţia pe care o vede Dragoş Frumosu.

La fel de importantă este şi coordonarea şi indrumarea tinerilor care vor să pornească o afacere in mediul rural cu bani europeni. Preşedintele Federaţiei sindicatelor din industria alimentara spune că in prezent, persoanele interesate de accesarea fondurilor trebuie să plătească mai intâi consultanţa. De asemenea, ministerul Agriculturii ar trebui să stea de vorbă cu cei din mediul rural inainte să mai pregatească un program greu de aplicat.

“Instituţiile ar putea să coordoneze şi să indrume tinerii. Să nu se mai ducă omul să caute consultanţă, să nu mai plătească. Aş sugera ministerului Agriculturii să discute cu tineri din anumite zone. Una e când discuţi cu omul din zona respectivă şi cu cel care doreşte să facă afacerea şi alta e când o gândeşti la tine in birou. Din nefericire, nouă ne mai trebuie mult timp să inţelegem că cel mai important e cel care produce. El ştie de ce probleme se loveşte şi cu el trebuie să te consulti ca să creezi o legislaţie şi programe foarte bune”, a subliniat Dragoş Frumosu.

Ce afacere să porneşti la ţară

Dacă micul intreprinzător are totuşi răbdare şi reuşeşte să obţină finanţarea, posibilităţile de afaceri din mediul rural sunt uriaşe. Se poate incepe, teoretic, o afacere cu orice. Nu trebuie decât bani.

“Fără o anumită sumă de bani te apuci să te afli in treabă. In agricultură e măsura 312 cu care poţi să accesezi fonduri şi tinerii fermieri işi pot recupera 70% din valoarea investitiei. Ar putea să işi ia un tractor, un plug, o remorcă, cu care să presteze servicii la diverşi proprietari de terenuri pentru că in mediul rural rămân nelucrate câteva milioane de hectare. Sunt activităţi care ar putea fi practicate cu succes. (…) Dar este foarte greu pentru un tânăr să se apuce de astfel de investiţii fără să aibă in spate o susţinere materială”, ne-a declarat deputatul Culiţă Tărâţă, membru in Comisia pentru agricultură.

Si Dragoş Frumosu este de părere că orice afacere de la ţară va merge bine, dar are şanse şi mai mari de reuşită dacă este făcută intr-o asociatie.

“Poate să pornească cu fermele de creştere a animalelor, porc sau vită. Eu aş recomanda vita de carne. Vita de lapte avem, dar de carne nu avem. Poate să dezvolte turism rural, o afacere pe ferma de plante tehnice cereale, dar sfatul meu e ca tinerii să se asocieze. Să facă asociatii mari astfel incât producţia lor şi activitatea lor să fie reprezentată de o singură asociaţie. Să nu fie sparţi. Un tânăr care se duce să facă o mică afacere şi care nu poate să işi vândă produsul finit inseamnă că produce un eşec. Eu aş condiţiona proiectele de genul ăsta şi una dintre conditii ar fi să facă parte dintr-o asociaţie”, a declarat Frumosu.

Astfel, afacerea ar merge mult mai bine dacă ar exista o filieră pe produs in care un tânăr să işi facă o seră şi altul să işi facă o mica activitate de procesare de legume. “In momentul in care oamenii lucrează in asociaţii, iar filiera de la producător până la raft se creionează, atunci vom avea produse mai multe, de calitate şi mai ieftine”, a conchis el.

Proiectele blocate vor fi abandonate

Până se va ajunge, insă, la acest sistem trebuie să se gasească o soluţie pentru proiectele blocate. Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii Barna Tanczos a declarat, insă, că intre 2007 şi 2010 s-a pus accent pe semnarea rapidă a contractelor cu finanţare UE.

“Sunt sute de milioane de euro blocate pe proiecte fără cofinanţare. Cel putin 40% dintre contractele semnate in 2008-2010 au probleme de bancabilitate şi trebuie reziliate dacă nu sunt viabile, iar banii puşi la dispoziţia altor beneficiari”, explică secretarul de stat săptâmana trecută.

Premierul Emil Boc a cerut, intr-o intâlnire cu reprezentantii ministerului Agriculturii, ai băncilor comerciale şi ai BNR, o analiza a tuturor proiectelor pe fonduri europene aflate in derulare, urmând ca cele nebancabile să fie abandonate.

Solutia găsită in urma intâlnirii a fost ca ministerul Agriculturii, Fondul de Garantare Agricol şi cu băncile să incheie protocoale de colaborare, iar solicitanţii de fonduri să prezinte scrisori din partea băncilor.

“Să se precizeze foarte clar ca in aprecierea unui proiect, pe de o parte, să avem condiţia unei scrisori de bancabilitate neangajantă (…) care să se transforme intr-o scrisoare de confort angajantă in momentul in care proiectul este aprobat”, a precizat Boc.

Dar relaţia cu banca trebuie să se manifeste şi prin condiţii mai bune de creditare. Dragoş Frumosu atrage atenţia că Fondul de garantare rurală nu este suficient, iar micul intreprinzător care pleacă la ţară trebuie să primească de la bancă un termen mai lung şi dobânzi mai mici, iar afacerea să fie singura garanţie.

“Dacă reuşim să convingem cu greu un tânăr să vină la ţară, cu atât mai puţin acel tânăr are şi bani să vină cu partea lui de finanţare. Asta inseamnă o legătură mai serioasă şi contracte mai bune in relaţia cu băncile”, a mai spus Dragoş Frumosu .

sursa   Ziare.com.

Lasati un comentariu