Boli care sunt frecvent confundate

• publicat la: 11 December 2010
Boli care sunt frecvent confundate

Lipsa unor informaţii medicale sau incapacitatea de a localiza exact sursa durerii ne poate determina să tratăm greşit o suferinţă. Pentru a evita situaţiile care pun viaţa în pericol, cel mai indicat este să mergem la medic pentru a primi un diagnostic, şi nu să „intuim” boala de care suferim.

În topul celor mai confundate afecţiuni se află răceala şi gripa. Prima debutează mult mai lent decât gripa şi nu se manifestă întotdeauna prin febră, iar atunci când apare, este cu unul-două grade Celsius mai mare decât cea normală. În cazul gripei, temperatura este de peste 39 de grade Celsius. Durerile musculare şi cele de cap sunt mai puternice în gripă decât în răceala obişnuită. De ce este important să diferenţiem cele două infecţii respiratorii? Pentru că există un risc mult mai mare de complicaţii asociate gripei: sinuzită, otită, bronşită sau pneumonie. Din cauza acestor complicaţii, este cu atât mai important să nu-i contaminăm şi pe cei din jurul nostru.

Infarctul cu gastrita ori cu criza biliară

Nu puţine au fost cazurile în care persoanele ce suferiseră un infarct au crezut că au o criză de gastrită ori o criză biliară. Pentru că infarctul dă, de multe ori, dureri în umăr, el a fost confundat chiar şi cu bolile reumatismale. „Inima este un muşchi, iar infarctul ar putea fi asemănat cu o crampă musculară violentă. Durerea este localizată în spatele sternului şi cuprinde tot pieptul, iar adeseori iradiază către umeri şi bărbie, rar în braţ. Ea poate fi însoţită de lipsă de aer. Este foarte important de ştiut că infarctul apare în circumstanţe clare: în timpul sau imediat după un efort fizic ori în urma unor emoţii puternice”, explică prof. dr. Dan Gaiţă, cardiolog la Clinica de Cardiologie Preventivă şi de Recuperare Cardiovasculară a Institutului de Boli Cardiovasculare din Timişoara.

Probabilitatea ca durerea să fie cauzată de un infarct este mai mare dacă persoana respectivă are factori de risc precum dislipidemia (nivel crescut de grăsimi în sânge), supraponderalitatea, hipertensiunea, diabetul ori istoricul familial de boli cardiovasculare. Dacă aveţi dubii în privinţa originii durerii, cel mai recomandat este să sunaţi la serviciul 112 şi să descrieţi simptomele, iar asistentul sau medicul va decide dacă este vorba de o urgenţă medicală.

„Boala sărutului” cu răceala

Simptomele mononucleozei infecţioase, o afecţiune virală cunoscută ca „boala sărutului”, pot fi uşor puse pe seama unei banale răceli: ganglioni umflaţi, dificultăţi la înghiţire, oboseală, febră şi durere de cap. În ambele afecţiuni, simptomele dispar fără tratament, dar cele de răceală în numai o săptămână, în timp ce manifestările mononucleozei durează aproximativ patru săptămâni. Inflamaţia gâtului ce apare în „boala sărutului” este pusă uneori de bolnavi pe seama unei infecţii bacteriene şi tratată în mod incorect cu antibiotice. Ea nu dispare însă decât cu antiinflamatoare. Deosebirea mononucleozei infecţioase de o răceală este importantă, întrucât bolnavii trebuie să ştie că prima poate provoca o mărire a splinei, care, deşi rar, este urmată de o complicaţie ce pune viaţa în pericol: ruptura de splină. În „boala sărutului”, este cu atât mai important decât în răceală repausul la pat până la vindecare pentru a preveni complicaţiile.

Apendicita cu colica biliară

La copii mai ales, care nu ştiu să localizeze exact sursa durerii, durerile abdominale pot să mascheze existenţa unei apendicite. Adulţii pot să confunde apendicita cu o colică biliară, mai ales că durerea debutează în epigastru („capul pieptului”) şi abia apoi se localizează în partea dreaptă a abdomenului, de unde poate iradia la nivelul piciorului drept. Deosebirea este că durerea iniţială din epigastru este surdă în caz de apendicită, pe când colica biliară este bruscă şi intensă. Apendicita este o urgenţă medicală, aşa încât dacă suspectaţi că aceasta ar putea fi cauza durerii, nu trebuie să amânaţi consultul medical.

Colica biliară se manifestă ca ulcerul

Crizele biliare puternice sunt deseori confundate cu cele ulceroase, dat fiind că sursa durerii este localizată în aceeaşi zonă a abdomenului, şi anume în „capul pieptului”. În ambele cazuri, durerea abdominală este brutală, foarte intensă şi însoţită în unele cazuri de greţuri şi de vărsături. Fără investigaţii de specialitate (radiografie pentru depistarea unei posibile perforaţii a stomacului şi ecografie pentru diagnosticarea litiazei biliare), cele două nu pot fi diferenţiate.

sursa  Adevarul.ro

Lasati un comentariu