Noul Cod al Muncii: 45 la 10 pentru patroni

• publicat la: 14 December 2010
Noul Cod al Muncii: 45 la 10 pentru patroni

Dintre cele 79 de articole care vor fi modificate în Codul Muncii, 10 sunt în favoarea salariatului, 45 îl avantajează pe angajator, iar 24 sunt neutre. Liderii sindicali resping noul proiect al Codului Muncii. Ei spun că nu vor mai participa la nicio negociere, deoarece Guvernul s-a folosit de ei pentru a da aparenţa unor consultări democratice.

Adevărul” a contabilizat toate schimbările propuse în proiectul de modificare a Codului Muncii, supus recent dezbaterii de Ministerul Muncii. Cele mai multe şi mai consistente modificări schimbă cu totul natura Codului Muncii.

Contracte pe perioadă limitată

45 din cele 79 de articole modificate sunt net în favoarea angajatorilor. În primul rând, dacă până acum predominau contractele de muncă pe perioadă nedeterminată, de-acum înainte vom asista la înmulţirea celor pe perioadă determinată. Cele din urmă îi oferă angajatorului posibilitatea de a scăpa mai uşor şi fără bătaie de cap de salariaţi. În plus, firmele nu mai plătesc nici salarii compensatorii la despărţirea de angajaţi.

Astfel, prin modificarea unor articole, durata maximă a unui contract de muncă pe durată determinată creşte de la doi ani la trei ani. De asemenea, nu mai există limitarea la trei contracte succesive semnate cu acelaşi salariat. Practic, un salariat poate lucra până la pensionare, la aceeaşi firmă, doar pe astfel de contracte.

Perioada de probă, prelungită

Pentru funcţiile de execuţie, perioada de probă la angajare creşte la maximum 45 de zile (de la 30 de zile), iar în cazul funcţiilor de conducere, la 120 de zile (de la 90 de zile).

Ovidiu Jurcă, vicepreşedintele BNS, spune că o firmă poate ajunge să execute o lucrare doar cu persoane aflate în probă: „Să presupunem că angajează un om la săpat şanţuri. Îl ţine 30 – 45 de zile, cât are nevoie, după care îi face vânt, spunându-i că nu este bun”. Asta, cu atât mai mult cu cât angajatorul poate sfârşi această colaborare, adică perioada de probă, peste noapte, fără nicio explicaţie, potrivit noilor reglementări.

Angajări imediate pe locurile concediaţilor

Dacă acest proiect va ajunge lege, nu va mai exista interdicţia angajării altor oameni pe posturile restructurate. Potrivit reglementării actuale, firma care face concedieri colective nu mai poate aduce alţi salariaţi, pe posturile tăiate, timp de nouă luni. Ei bine, art. 72 se abrogă cu totul. „Asta este odios şi va duce la o mulţime de abuzuri”, spune Ovidiu Jurcă.

Patronii au cerut cu insistenţă abrogarea acestui articol, susţinând că o companie se poate redresa într-un timp mai scurt de nouă luni, situaţie în care va dori să facă noi încadrări, ceea ce acum este ilegal. Neoficial, patronii au explicat că, astfel, vor putea creşte calitatea forţei de muncă, aducând oameni mai buni pe posturile restructurate.

Zece pentru salariaţi

Zece intervenţii la Cod sunt clar în favoarea salariaţilor. Cea mai importantă dintre ele este aceea că a dispărut posibilitatea ca angajatorul să-l sancţioneze pe salariat prin suspendarea contractului individual de muncă.

Tot la categoria micilor câştiguri obţinute de angajaţi intră şi menţionarea foştilor salariaţi la articolul unde se spune că „angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de salariat, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate”.

De asemenea, la angajare, nou-venitului i se vor preciza prevederile contractului colectiv de muncă sub incidenţa căruia intră, fişa postului cu specificarea atribuţiilor şi criteriile de evaluare a activităţii profesionale.

Proiectul schimbă total şi ordinea criteriilor de selecţie în momentul disponibilizării colective. Aşadar, dacă până acum aveau prioritate criteriile sociale, de acum încolo acestea vor trece pe locul doi şi se vor aplica doar după ce se stabileşte ordinea în funcţie de performanţe. Pentru asta se vor folosi ultimele evaluări privind realizarea obiectivelor de performanţă.

Concediul fracţionat

Proiectul de Cod mai spune că munca suplimentară se va putea compensa cu zile libere în următoarele două luni după efectuarea acestor ore (în loc de o lună, cum este acum). De asemenea, concediul fracţionat minim scade la 10 zile lucrătoare consecutive, în loc de 15 zile, cum este acum.

Sindicaliştii, revoltaţi

Preşedinţii BNS, Cartel Alfa, CNSLR-Frăţia, ai Confederaţiei Meridian şi Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) i-au reproşat ieri premierului Emil Boc că i-a distribuit în „rolul de figuranţi” la aşa-zisele negocieri ale Codului Muncii. În opinia lor, aceste intervenţii pe Cod satisfac pretenţiile sponsorilor politici şi pe cele ale multinaţionalelor, care doresc să introducă propriile reguli pe piaţa muncii din România.

“Un patron angajează un om la săpat şanţuri. Îl ţine 30 – 45 de zile, cât are nevoie, după care îi face vânt, spunându-i că nu este bun.”
Ovidiu Jurcă
vicepreşedintele BNS

Motivaţie

În expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Cod al Muncii, Executivul susţine că actuala legislaţie nu mai corespunde realităţilor economice şi sociale ale României. Pe de altă parte, necesitatea schimbării legislaţiei a fost asumată şi în acordul cu FMI. Potrivit aceluiaşi document, prin noul Cod al Muncii se urmăreşte flexibilizarea relaţiilor de muncă şi stimularea mediului de afaceri concomitent cu protecţia salariaţilor.

Exemple de modificări care reflectă noul raport de forţe

În favoarea angajatorului:

-prelungirea perioadei de probă la angajare
-liberalizarea contractelor de muncă pe perioadă determinată
-flexibilizarea programului de lucru
-are voie să angajeze pe locurile celor concediaţi colectiv

În favoarea angajatului:

-nu mai poate fi sancţionat cu suspendarea contractului de muncă

Neutre:

-concediul fracţionat minim a scăzut de la 15 la 10 zile
-termenul de preaviz creşte de la 15 la 20 de zile în cazul funcţiilor de execuţie şi de la 30 la 45 de zile în cazul celor de conducere

Liderii sindicali se simt vânaţi

Una dintre modificările efectuate prin Codul propus de Guvern îi vizează chiar pe şefii de sindicat. De la articolul 229, cel referitor la protecţia reprezentanţilor salariaţilor, a dispărut partea care spunea că liderii nu pot fi daţi afară pentru „necorespunderea profesională”.

Ovidiu Jurcă este convins că această „gugumănie” a fost făcută cu intenţia clară de a fi eliminaţi liderii curajoşi: „Este foarte simplu să aranjezi din condei evaluarea profesională a cuiva şi să spui că s-a deprofesionalizat sau mai ştiu eu ce. Au făcut asta la insistenţa domnilor din companii care doresc să-i poată pună pe liber pe liderii colţoşi”, crede vicepreşedintele BNS.

De altfel, spune Jurcă, „întregul proiect dovedeşte perfidia Guvernului şi cârdăşia acestuia cu angajatorii veroşi”. Liderii sindicali contestă nu doar modificările la Cod, ci şi modul în care au fost introduse.

Bogdan Hossu spune că n-a existat nicio negociere pe acest subiect, ci doar un simulacru. A avut loc o singură întâlnire tripartită, Ministerul Muncii – sindicate – patronate, în cursul căreia ministrul Ioan Botiş a negat existenţa vreunui astfel de proiect.

“Întregul proiect dovedeşte perfidia Guvernului şi cârdăşia acestuia cu angajatorii veroşi.”
Ovidiu Jurcă
lider sindical


sursa  adevarul.ro

Lasati un comentariu