Secuii vor autonomie direct de la Parlamentul Europei

• publicat la: 29 December 2010
Secuii vor autonomie direct de la Parlamentul Europei

Izsak Balasz, preşedintele Consiliu­lui Naţional Secuiesc (CNS), a de­cla­­rat ieri la Târgu-Mureş că organi­za­ţia va demara strângerea sem­nă­tu­rilor pentru ca dreptul la auto­de­ter­mi­nare al minorităţilor să fie reglementat mai clar chiar de Parlamentul European.

Secuii profită de ul­ti­mele re­gle­mentări ale instituţiei eu­ro­pene, care a aprobat regulile de ba­ză pentru „iniţiativa cetăţenească” pre­văzută în Tratatul de la Lisabona. Pentru aceasta este nevoie de un mili­on de semnături din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce reprezintă 0,2% din populaţia Uniunii.

„Dorim să ne folosim de această posibilitate oferită de Tratatul de la Li­sabona. Cu un milion de semnături se poate iniţia o reglementare la nivel eu­ropean a unei probleme. Noi credem că este nevoie să se reglementeze la nivel european drepturile comuni­tă­ţilor naţionale autohtone în Europa care trăiesc în minoritate pe pământul lor natal, să fie anumite drepturi re­­glementate.

Sunt convins că vom găsi as­cultare şi vor fi foarte mulţi de aco­rd cu aceasta în afară de noi. Sunt con­vins că şi scoţienii, şi bascii, şi po­pu­laţia din Tirolul de Sud vor în­ţe­le­ge, pentru că suntem într-o situaţie si­mi­lară”, a declarat preşedintele CNS.

Scopul este clar declarat: ob­ţi­ne­rea autonomiei aşa-zisului Ţinut Se­cuiesc, scop pe care liderii maghiari nu prea reuşesc să îl atingă pe calea politicii interne.

„Calea este cea veche. Noi am folosit de la început şi am zis că trebu­ie să ne folosim de toate mijloacele disponibile. Ne-am adresat Parla­men­tului României, ne bazăm pe cooperare cu autorităţile locale şi bi­ne­în­ţeles că dorim să ne folosim şi de posibilităţile la nivel european. Vrem să influenţăm, să fim parte ac­tivă în co­dificarea drepturilor m­i­no­ri­tăţilor la nivel european. Eu cred că dreptul la autodeterminare este un drept fundamental al omului. Cred că avem dreptul să decidem în pro­ble­mele care ne afectează în mod di­rect. În Ţinutul Secuiesc avem nevoie de o o politică economică proprie. Avem resurse proprii care nu pot fi valorificate de la o distanţă de câteva sute de kilometri. Noi cunoaştem posibilităţile noastre, noi cunoaştem ce înseamnă capacitatea de organizare a satelor secuieşti şi noi ştim cum poate fi valorificată în viaţa economică. Şi vrem atunci şi prerogative decizionale şi de legiferare pentru ca aceste resurse să fie valorificate. Deplina egalitate în drepturi a cetăţenilor poate fi realizată numai dacă cetăţenilor li se permite ca în problemele care îi privesc să aibă posibilitatea de a decide”, a declarat Izsak Balasz, liderul CNS.

Numai din România iniţiatorii au nevoie de 40.000 de semnături, iar liderii secuilor le transmit românilor că şi ei pot semna pentru această iniţiativă. Pentru început, vor fi vizate România, Ungaria, Slovacia, Italia, Austria, Spania şi Marea Britanie, iar pe viitor acţiunea de strângere a semnăturilor se va extinde şi în Franţa sau Croaţia. „Vom contacta organismele legal constituite din aceste ţări”, a continuat preşedintele CNS, secuii urmând să contribuie la acţiune. În 2011 se vor organiza echipele, urmând ca din luna decembrie a anului viitor să demareze efectiv strângerea de semnături.

Izsak Balasz a vorbit şi despre cei şapte ani de existenţă a Consiliului Naţional Secuiesc. Liderul CNS a arătat că în această perioadă organizaţia nu a fost finanţată: „Am trăit în sărăcie cinstită şi nu am făcut nici un demers pentru ocuparea unor funcţii, pentru putere sau pentru bani”. Totuşi, Balasz a salutat iniţiativa unor primari mureşeni de a arbora pe sediile primăriilor steagul Ţinutului Secuiesc. Şase primării din judeţul Mureş sunt în această situaţie, iar autorităţile române nu pot lua măsuri, pe motiv că simbolurile ţinutului nu sunt recunoscute oficial.

sursa  Jurnalul.ro

Lasati un comentariu