Pagina principala / Cultura Invatamant / „Steaua fără nume” la Teatrul de Nord

„Steaua fără nume” la Teatrul de Nord

Secţia română a Teatrului de Nord prezintă duminică 12 decembrie 2010, ora 19.00, premiera spectacolului Steaua fără nume de Mihail Sebastian.

Regia artistică: Andrei Mihalache; decor: Alexandru Radu; costume: INEDIT; coregrafia: Gabriela Tănase.

În distribuţie: Alina Negrău, Sorin Oros, Adriana Vaida, Marcel Mirea/Ştefan Bordea, Stelian Roşian/Vasile Blaga, Vlad Mureşan/Carol Erdös, Dorina Nemeş, Andreea Mocan, Tibor Székely, Sergiu Tăbăcaru, Cosmin Domnişan şi elevele Liceului de Artă „Aurel Popp”: Andreea Tătăran, Andreea Iederan, Crina Buc, Carina Ninţaş, Carina Dunca, Evelin Leber, Adriana Grigorean, Alexandra Huszti, Adelina Filimon, Patricia Borşa.

Steaua fără nume este, în mod sigur, piesa pe care şi-o doreau mulţi autori fiind, deopotrivă, melodramatică şi metafizică. Pe primele pagini, din câteva trăsături energice, apare o lume în care se mişcă per­sonaje ce par aidoma celor din realitate. Şeful de gară, eleva Zamfirescu, Domnişoara Cucu, fata bătrână – au devenit cu timpul personaje emble­matice şi categoriale ale literaturii române. Este mica şi, aparent, detesta­bila provincie ce ascunde halucinaţi de felul lui Bogoiu sau astronomul Miroiu care radicalizează evaziunea. El trăieşte în imaginar dar e recom­pensat pentru solitudinea lui astronomică de apariţia fascinantă a Monei. Ea este dovada vie a existenţei imaginarului. Tocmai această invazie a imaginarului în real şi volatilizarea lui imediată determină efectul instantaneu al piesei. Idealistă în manieră aproape insuportabilă, Steaua fără nume vorbeşte, de fapt, despre posibi­litatea de a extinde realitatea chiar cu preţul decepţiei de a şti că fron­tierele se lărgesc ca să se refuze în clipa următoare. (Mircea Ghiţulescu, Istoria literaturii române. Dramaturgia, 2008)

redactia