Bunurile interzise asistaţilor social

• publicat la: 11 January 2011
Bunurile interzise asistaţilor social

Cei care vor să primească de la stat venitul minim garantat nu trebuie să aibă maşină, laptop, tablouri sau obiecte de artă valoroase, dar nici cazan de rachiu sau crescătorii de animale.

Românii care au acasă aparatură electronică (cameră foro sau video, combină audio-video, laptop sau xerox), mijloace de transport, cu excepţia autoturismelor adaptate persoanelor cu handicap şi a bărcilor locuitorilor din Deltă, utilaje, depozite bancare şi obiecte de valoare nu vor mai fi eligibili pentru ajutor social, potrivit proiectului cu normele metodologice ale noii legi privind venitul minim garantat.

În aceeaşi situaţie se află şi cei care au alte clădiri în afara locuinţei, terenuri intravilane care depăşesc 1000 de mp în zona urbană şi 2.000 de mp în cea rurală, dar şi ţăranii care au în gospodărie mai mult de trei vaci, cinci porci, 20 de oi, doi cai, 80 de păsări sau 15 familii de albine.

Nici românii care cresc în curte melci, struţi, fazani, păuni, nurci, nutrii, viermi de mătase, peşte sau ciuperci, pe care le pot comercializa, nu mai pot primi bani de la stat, chiar dacă nu au venituri fixe. Cine deţine chiar şi numai unul dintre bunurile interzise de norme iese din start de pe lista posibililor beneficiari de ajutor social.

Ce bunuri sunt acceptate
 
Sunt însă permise bunuri considerate de stat ca fiind „de strictă necesitate pentru nevoile unei familii”, cum ar fi aragaz, maşină de spălat, calculator personal, telefon mobil/fix, o bicicletă sau o barcă, dar fără motor.

Sunt permise şi terenuri intravilane mai mici, dar şi creşterea unui număr limitat de animale în gospodărie, cum ar fi cel mult o vacă sau un cal. Principala condiţie este ca aceste bunuri să nu permită, „prin natura sau prin cantitatea lor, desfăşurarea unei activităţi cu caracter comercial”.

Potrivit proiectului, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Muncii până pe 16 ianuarie, cuantumul ajutorului social se va stabili ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut în lege şi venitul net lunar al familiei sau persoanei singure, calculat de reprezentanţii primăriilor.

La stabilirea acestui venit net lunar al familiei se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizează, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, obligaţii legale de întreţinere, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent şi alte creanţe legale, cu excepţia burselor de studiu, a burselor sociale, precum şi a sumelor din programul „Bani de liceu”, acordate de stat.

Ajutor majorat cu 15% pentru asistații cu salariu

În plus, cuantumul ajutorului social se majorează o singură dată, cu 15%, în cazul în care cel puţin unul dintre membrii familiei face dovada că lucrează pe bază de contract individual de muncă, are statut de funcţionar public sau prestează o activitate realizând venituri cu caracter salarial.

Actul normativ prevede şi condiţii pentru cei care vor să păstreze acest ajutor social de la stat. Astfel, cei care nu au un loc de muncă trebuie să dovedească, lunar, cu adeverinţă eliberată de agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă că sunt înregistraţi ca şomeri, nu au refuzat niciun job sau participarea la cursuri, dar şi că sunt înscrişi într-un program de pregătire profesională.

În plus, ei trebuie să depună, din 3 în 3 luni, la primărie o declaraţie pe propria răspundere privind componenţa familiei şi veniturile, însoţită de o adeverinţă de la administraţia financiară. Mai mult, beneficiarii sunt obligaţi să aibă un număr de ore de muncă în folosul comunităţii, în raport cu valoarea ajutorului social.

Cei care ascund informații pierd banii

Proiectul mai arată că în cazul în care solicitantul de ajutor social refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru întocmirea anchetei sociale, se consideră că familia acestuia nu îndeplineşte condiţiile de acordare a ajutorului social.

Pentru aceşti beneficiari, statul va plăti contribuţiile la asigurările sociale şi de sănătate, iar Agenţia de Prestaţii Sociale, care acordă venitul minim, va reţine din ajutoarele sociale şi prima de asigurare obligatorie a locuinţei, în tranşe, fără a depăşi însă o treime din valoarea totală a prestaţiei.

Actul normativ încearcă să reglementeze şi situaţia românilor fără adăpost, pentru a putea beneficia de ajutoare sociale. Astfel, proiectul prevede că „serviciul public de asistenţă socială din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale are obligaţia de a ţine evidenţa acestor persoane”. Aceştia vor trebui să colaboreze cu poliţia pentru a identifica aceste persoane.

sursa evz.ro

Lasati un comentariu