Descoperire senzaţională despre viaţa de dincolo de moarte

• publicat la: 2 January 2011
Descoperire senzaţională despre viaţa de dincolo de moarte

Oamenii intotdeauna au incercat să găsească răspunsul la intrebarea despre viaţa de apoi. Există viaţă după moartea noastră fizică sau, după acest moment, dispărem pentru totdeauna? In căutarea acestor răspunsuri, de-a lungul timpului, au luat naştere diverse teorii de natură filosofică sau religioasă.

Cunoaştem celebra poveste cu lumina orbitoare de la capătul tunelului, sentimentul de imponderabilitate, cadrele din viaţă care trec prin faţa ochilor cu o viteză uimitoare, pacea şi impăcare cu sine. Aşa işi descriu starea lor cei care au trăit momentele unei morţi clinice, dar nu au trecut dincolo de lumina tunelului.

Cei mai mulţi cercetători explică aceste manifestări prin modificări fiziologice, care au loc la nivelul creierului, ale cărui celule mor treptat, odată cu deficienţa de oxigen. Altii văd aceste manifestări ale oamenilor aflaţi in moarte clinică ca pe o reacţie de teamă, pe care orice om o resimte in faţa morţii. O altă explicaţie a fost legată de consumul anumitor medicamente.

Recent, un grup de cercetători olandezi au propus propria teorie care s-a transformat in senzaţie. Ei au incercat să determine in ce moment apare această experienţă extrasenzorială: in momentul morţii clinice tipice, când linia encefalogramei este dreaptă, sau in momentul in care organismul se reintoarce la viaţă, iar creierul se reincarcă?

Răspunsul la această intrebare a fost facilitat de cazul unui pacient. Acesta a fost adus in comă la spital iar eforturile medicilor de a-l readuce la viaţă s-au dovedit zadarnice. Creierul omului murise, iar encefalograma arăta sinistra linie verde, dreaptă. Când s-a incercat intubarea lui, medicii au constatat că in gâtul pacientului se afla o proteză dentară. Medicii au scos această proteză şi au aşezat-o pe un cărucior in apropiere.

După o jumătate de oră de luptă, au apărut, in sfârşit, semnele vitale, tensiunea arterială şi bătăile inimii s-au stabilizat. O săptămână mai târziu, pacientul a cerut să i se returneze proteza. Numai că medicii nu-şi aminteau unde au pus-o. Pacientul, in schimb, le-a descris in cele mai mici detalii cum i-au scos proteza şi unde au pus-o.

După ce l-au interogat amănunţit, medicii au aflat că pacientul a privit totul de sus, de la nivelul tavanului. El a declarat că a incercat de foarte multe ori să le atragă atenţia că este viu şi să nu se lase păgubaşi in privinţa procedurilor de resuscitare.

Astfel, oamenii de ştiinţă işi pot baza teoriile pe faptul că subconştientul unui om există independent de creierul său, iar corpul uman nu este singurul loc in care sălăşluieşte conştiinţa noastră.

Teoria olandeză a fost confirmată de fiziologul american Harry Schwartz, după mai multe incercări experimentale, desfăşurate in laboratorul său, asupra câmpurilor energetice ale omului. Conform acestuia, energia şi informaţia provenite de la cei decedaţi este pastrată in Univers.

Oamenii trăiesc asemănător stelelor: emană fotoni invizibili de lumină care ajung in Cosmos. Energia noastră, informaţia despre noi şi conştiinţa continuă să existe şi după moarte, iar Schwartz este convins de acest lucru, la fel cum crede că lumina stelelor aflate la mii de ani lumină vine către noi.

sursa  ziare.com

Lasati un comentariu