Pagina principala / Eveniment, Stirea Zilei / Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul

În fiecare an, pe 7 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, zi in care il cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos in Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni inaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.

Cum ajunge să-L cunoască Sfântul Ioan Botezătorul pe Hristos?

Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezătorul a săltat in pântecele maicii sale, in momentul in care Elisabeta se intâlneşte cu Fecioara Maria atunci când aceasta Il purta in pântece pe Domnul. Deşi a săltat in pântece, Ioan afirmă că „nu-L ştia pe Domnul” (Ioan 1, 31). Această mărturisire a lui Ioan este adevărată, căci el nu putea cunoaşte din proprie experienţă că Cel purtat in pântecele Mariei este Fiul lui Dumnezeu. Părintele Dumitru Stăniloae, comentând acest episod, spune că Ioan „a simţit venind din Acela o lumină, sau de la Duhul Sfânt din El, care l- a făcut să salte de bucurie. Sunt cunoştinţe care apar in noi in chip tainic, fără niciun efort al nostru de a le câştiga”.

Răspunsul la intrebarea „Cum ajunge să-L cunoască Sfântul Ioan Botezătorul pe Hristos?”, il găsim la Evanghelistul Ioan (In 1, 34), care redă mărturia Botezătorului: „Cel ce m-a trimis pe mine să botez cu apă, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorându-Se şi rămânând peste El, Acesta este Cel ce botează cu Duhul Sfânt. Si am văzut şi mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu” (In 1, 33-34). Părintele Dumitru Stăniloae, tâlcuieşte acest eveniment astfel: „Dumnezeu il poate face pe om să audă in forma omenească ceea ce vrea El să-i spună, şi să vadă in forma in care văd ochii omeneşti voinţa Sa dintr-un anumit moment. Ioan a fost proroc când Dumnezeu i-a spus cum va cunoaşte pe Fiul Său intrupat, şi a fost apostol când a văzut pe Duhul Sfânt pogorât peste Hristos şi a auzit glasul Tatălui cu privire la El. Cum putea vorbi omeneşte Fiul lui Dumnezeu intrupat, aşa şi Tatăl Lui a putut „vorbi” sau face pe Ioan să-L audă vorbind. Se arată şi in aceasta că omul este după chipul lui Dumnezeu”.

Misiunea Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul a inceput să predice in al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia şi de a-L descoperi pe Acesta şi a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el il transmitea era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat impărăţia cerurilor!“.

Ioan Botezatorul model al smereniei

In condiţiile in care, omul căzut in păcat nu mai doreşte să se afirme decât pe sine, se vrea atotputernic şi suveran peste tot şi toate, Sfântul Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Hristos, afirma despre sine: „Nu sunt vrednic, ca plecându-mă, să-I dezleg cureaua incălţămintei” (In 1, 27). Deşi afirmă de două ori: „Iată Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridică păcatul lumii”, iar după botezul Domnului in Iordan: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel şi a rămas peste El”, mărturiseşte: „Eu trebuie să mă micşorez, iar El trebuie să crească.” Pare nefiresc ca un om să dorească să se micşoreze, cu scopul ca aproapele său să sporească. Firesc ii este omului caăut din har, să dorească a creşte şi a se imbogăţi pe seama şi in dauna celorlalţi. Semenii trebuie să existe pentru un om căzut in păcat, doar să-l admire şi să-i slujească.

Ioan Botezătorul ne poate fi tuturor indreptar spre a birui mândria. Trebuie să reţinem că avem capacitatea de a ieşi din noi şi a ne jertfi pentru aproapele nostru.

Intelesul duhovnicesc al imbrăcămintei şi hranei Sfântului Ioan Botezătorul

Din Evanghelia după Marcu, aflăm că Sfântul Ioan Botezătorul era imbrăcat in haina din păr de cămilă, incins cu o curea de piele şi ca se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.

Cămila poate simboliza atât curăţia, cât şi necurăţia. Dacă in Vechiul Testament ea putea fi privită ca un animal curat pentru că era rumegător, ea putea fi văzută şi ca necurată, dacă ţinem seama că avea copita despicată. Dacă rămânem la prima semnificaţie, cea de animal curat, cămila simbolizează poporul ales, in timp ce necurăţia prefigura neamurile păgâne.

Faptul că Ioan purta o haină din păr de cămilă, semnifică chemarea evreilor şi a păgânilor la Hristos.

Cureaua, provenită de la un animal mort, semnifica prin incingerea cu ea, omorârea patimilor.

Cât priveşte hrana sa, trebuie să ştim că albinele şi lăcustele erau considerate a fi curate in Vechiul Testament, semn că Ioan se hrănea doar cu cele plăcute Domnului.

Moartea Sfântului Ioan Botezătorul

Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfântul Ioan era intemniţat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. In ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi indeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.

Sărbătorile inchinate Sfântului Ioan Botezătorul

Biserica a inchinat lui Ioan şase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).

La mulţi ani celor ce poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.

Peste 1.900.000 de români îşi aniversează onomastica de Sărbătoarea Sfântului  Ioan Botezătorul. Din cei 1.974.231 de români aniversaţi,1.452.203 sunt bărbaţi, iar 522.028 sunt femei.

redactia