Sistemul medical omoară cu zile 60.000 de oameni pe an

• publicat la: 11 January 2011
Sistemul medical omoară cu zile 60.000 de oameni pe an

Nu ne-am născut în locul potrivit” este refrenul unei melodii româneşti de succes. Aşa ar spune, dacă ar putea, şi cei peste 60.000 de români omorâţi cu zile, în fiecare an, de sistemul medical din România. Pierderea vieţii lor se cuantifică în sintagma „decese evitabile”.

România se află pe primul loc în UE la mortalitatea prin atac de cord, inclusă în rândul deceselor evitabile. În celelalte ţări europene, această formă de deces este mai rar întâlnită, deoarece urgenţele cardiologice se pot trata în cele mai mici spitale, inclusiv de comune, dotate cu angiografe, stenturi şi medici specializaţi în ecografie cardiologică. Deci acolo nu se moare de infarct decât dacă individul nu este dus la spital sau dacă distrugerile funcţionale sunt prea puternice ori prea rapide, recunosc cu francheţe medicii români, fără a putea vedea însă luminiţa de la capătul tunelului în această chestiune. Se intervine rapid, pacientului i se montează pe loc un stent şi omul mai are de trăit ani buni din viaţă. În România există angiografe doar în spitalele din centrele universitare, care funcţionează din „doi în doi”, iar pentru un stent bolnavii aşteaptă şi câteva luni. Nu mai vorbim de medicii specializaţi în operaţiile de acest tip, care fug pe capete în Occident. În concluzie, pentru salvarea de la infarct intervenţia este una uşoară şi durează câteva minute, însă românii sunt sacrificaţi.

Tudor Ciuhodaru, coordonatorul Unităţii de Primire Urgenţe de la Spitalul Clinic de Urgenţe „Sfântul Ioan” din Iaşi, este întru totul de acord cu faptul că în România se moare degeaba, situaţie cuantificată la nivel statistic prin sintagma „decese evitabile” chiar de către Preşedinţia ţării. „Suntem pe primul loc în Europa la mortalitatea infantilă şi la aceste decese evitabile. Anual, mor degeaba circa 60.000 de oameni care ar putea fi trataţi şi salvaţi”, arată dr. Tudor Ciuhodaru. Medicul susţine că printre decesele evitabile se numără şi cele ale persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare, care au nevoie să fie operate la timpul potrivit, aşa cum se întâmplă în celelalte ţări europene. Decesele evitabile lovesc în toate categoriile speciale, nu numai în persoanele simple, sărace, ci şi în cei cu o anumită educaţie, cu funcţii înalte sau cu un nivel bun de trai, atenţionează medicul ieşean, exemplificând cu situaţia unui parlamentar de Iaşi care era cât pe ce să ajungă în ceruri pe drumul dintre spitalele între care a fost plimbat, asemenea personajului de film „Lăzărescu”. „Un parlamentar de Iaşi care suferea de un atac de cord a fost plimbat timp de nouă ore între mai multe spitale, până a ajuns să fie operat la Institutul de Cardiologie. Este un om care are relaţii, care a putut da şi el nişte telefoane, dar situaţia lui a fost la fel ca a altor pacienţi”, arată Tudor Ciohodaru.

Genocid: din 2013 va dispărea anual populaţia unui municipiu

Dacă în prezent mor anual degeaba 60.000 de oameni, cifră comparabilă cu populaţia unui oraş, din 2013-2014 am putea pierde nejustificat 120.000 de oameni pe an, număr echivalent cu populaţia unui municipiu. Înfricoşătoarea perspectivă este cunoscută şi la nivelul Colegiului Medicilor din România, care a atras atenţia autorităţilor, în repetate rânduri, asupra problemelor grave din sistemul medical autohton. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor, este convins că numărul deceselor evitabile s-ar putea dubla în 3-4 ani din cauza scăderii cu 48% a bugetului pentru sănătate şi, implicit, a sumelor alocate pentru tratamentul bolilor cardiovasculare. „Atât timp cât nu va exista o finanţare corespunzătoare în sănătate, pentru a asigura mijloacele de diagnostic şi tratament, românii vor continua să moară nejustificat. Am atras atenţia încă de acum cinci ani asupra acestui fenomen care se extinde. Numărul acestor decese care ar putea fi evitate se va dubla”, prognozează medicul Vasile Astărăstoae.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Pacienţilor, Vasile Barbu, consideră că la ora actuală mor cu zile mai mult de 60.000 de persoane pe an şi la vârste din ce în ce mai tinere. „Această cifră de 60.000 de decese evitabile a apărut în raportul Comisiei Prezidenţiale de Sănătate, dar este depăşită. Medicii de familie raportează că din ce în ce mai mulţi pacienţi nu-şi mai pot urma tratamentele, deoarece nu pot plăti diferenţa de bani între preţul întreg şi cel compensat al medicamentelor. Noi am vorbit cu aceşti medici, care îşi cunosc foarte bine pacienţii, şi care ne spun că 30% din bolnavii lor cronici au renunţat total la tratament, în timp ce 10% au renunţat la unele dintre medicamentele mai scumpe, dar necesare”, spune Vasile Barbu. Reprezentantul pacienţilor mai arată că din ce în ce mai multe persoane tinere mor din cauza infarctului sau a cirozei hepatice (dezvoltată după hepatite de tip B sau C), iar în mediul rural se înregistrează o explozie puternică a ratei mortalităţii. „Noi am insistat pe lângă Comisia de Cardiologie a Ministerului Sănătăţii să lărgească programul naţional pe cardiologie, mai ales în cazul infarctelor. Însă sumele de bani sunt prea mici ca să rezolve toate problemele”, conchide Vasile Barbu.

Multe decese în rândul tinerilor

Dan Pereţianu, preşedintele Camerei Federative a Medicilor, remarcă faptul că românii mor în floarea vârstei, deşi viaţa lor poate fi prelungită prin metode precum stenturile şi by-pass-ul coronarian. „De infarct se moare destul de uşor oriunde în lume. În cazul României însă, trebuie să distingem două probleme distincte. Prima dintre ele este cea legată de vârsta la care se moare din cauza unor afecţiuni cardiovasculare şi de cum poate prelungi sistemul medical o viaţă normală pentru pacient prin metode precum stenturi şi by-pass. Al doilea aspect este cel care vizează partea de prevenţie a îmbolnăvirilor cardiovasculare, capitol la care România stă foarte prost. Este vorba de cum îşi duce viaţa românul în comparaţie cu francezul, de exemplu. Fumatul în România este cea mai importantă cauză pentru îmbolnăvirile cardiace, dacă vorbim de prevenţie. Este dramatic că 50% din populaţia României fumează, iar 30% fumează în fiecare zi”, declară dr. Dan Pereţianu.

Investiţiile în aparatură şi medicamente pot scădea numărul morţilor premature, mai spune preşedintele Camerei Federative a Medicilor. „Dacă revenim la partea cu vârsta scăzută la care se moare de boli cardiovasculare, aici trebuie să vorbim de tehnici relativ simple, cum este montarea de stenturi, simple sau avansate, care conţin o serie de medicamente. Un astfel de stent costă 3.000 euro. Aceşti bani trebuie să-i investim. Trebuie investiţi bani nu doar în stenturi, ci şi în oameni calificaţi pentru a lucra cu ele, în spitale, echipamente, săli de operaţie.” Aceste investiţii nu reprezintă un lux, ci o necesitate, în condiţiile în care există în toată Europa civilizată, unde fiecare spital este dotat cu angiografe. „În Bucureşti sunt doar patru unităţi unde se pot monta stenturi, operaţiuni care durează doar 15-20 de minute, şi anume spitalele Fundeni, Universitar, Floreasca şi Militar. În ţară acest lucru este posibil în centrele universitare din Timişoara, Iaşi, Cluj, Târgu-Mureş. În total sunt mai puţin de zece unităţi. În lumea civilizată fiecare spital are aşa ceva. Aşa ajungem la discuţia cu decesele evitabile”, conchide dr. Dan Pereţianu.

Centre intervenţionale

Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie (SRC), prof. univ. dr. Dan Deleanu, a declarat, la cea de-a noua Conferinţă Internaţională de Cardiologie de la Târgu-Mureş, că în România mortalitatea cauzată de infarct miocardic acut este aproape dublă faţă de alte state europene, adică de 13% faţă de 7%. „În România se moare foarte mult din infarct miocardic acut, mortalitatea este de 13% faţă de 7% în ţările europene. În acest an, la iniţiativa SRC, Ministerul Sănătăţii din România a demarat un program naţional de tratament invaziv al infarctului miocardic acut, pe care îl aşteptăm să înceapă, care trebuia să fie iniţiat de doi-trei ani, dar nu a început din multe cauze, inclusiv a crizei economice în care ne aflăm”, a arătat dr. Dan Deleanu. Potrivit acestuia, cel mai bun tratament în infarctul miocardic acut este angioplastia coronariană cu implantare de stent, însă în România se fac extrem de puţine intervenţii de acest tip. „Mult prea mulţi bolnavi nu beneficiază din cauza centrelor puţine şi a numărului mic de specialişti în domeniul cardiologiei intervenţionale, dar şi a organizării interne şi a protocoalelor de tratament al infarctului. Prin acest program încercăm să luăm exemplu de la colegii maghiari, care au avut un succes enorm din 2004 până în prezent. Scăderea mortalităţii se va vedea foarte repede, chiar în primul an al programului de tratament invaziv al infarctului miocardic acut, care vizează extinderea tratamentului în toate situaţiile posibile prin angioplastie coronariană şi stent”, a mai spus dr. Dan Deleanu la Târgu-Mureş. La rândul său, dr. Imre Benedek, şeful Clinicii de Cardiologie din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, a arătat că, în timp ce în judeţele Harghita, Covasna mortalitatea prin infarct este de circa 27%, în Târgu-Mureş, unde există două centre intervenţionale, aceasta este de doar 4,2%.

Tot mai bolnavi

Fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu este de părere că prevenţia şi tratarea bolilor cardiovasculare, care provoacă o parte consistentă din aşa-numitele decese evitabile, ar trebui să fie o politică naţională în domeniul sănătăţii. Eugen Nicolăescu spune însă că în practică nu se întâmplă aşa, iar românii vor fi din ce în ce mai bolnavi şi vor muri în număr tot mai mare. „Conform unui studiu la nivel naţional pe care l-am efectuat în 2008 pe 65% din populaţia României, bolile cardiovasculare reprezintă al doilea risc în România, după diabet şi alături de cele oncologice. Ştiind că avem această situaţie, trebuie să încercăm s-o schimbăm, să diminuăm riscurile, să scădem incidenţa acestor boli atât prin măsuri de prevenţie, cât şi prin măsuri de intervenţie. Prevenţia ar trebui realizată de medicii de familie, însă acum nu cred că se va mai putea, pentru că de teama coplăţii oamenii vor sta acasă şi bolile lor se vor agrava. În ceea ce priveşte intervenţia cu stenturi, investiţiile în angiografe, nu am ce să mai comentez”, spune Eugen Nicolăescu.

Factori de risc

Bolile de inimă, cancerul şi problemele aparatului digestiv sunt principalele cauze de mortalitate în România, arată statisticile Ministerului Sănătăţii, care constată şi o scădere alarmantă a vârstei de apariţie a acestor boli. De pildă, din peste 253.000 de decese înregistrate în 2008, peste 150.000 au avut drept cauză bolile de inimă. Factorii care declanşează bolile cardiovasculare sunt legaţi de alimentaţie (românii preferă să consume carne grasă, slănină, unt, produse prăjite în grăsimi animale) şi de fumat. Diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul şi hipertensiunea arterială pot determina astfel de boli.

sursa  Cotidianul

Lasati un comentariu