Pagina principala / Eveniment / Tatăl Nostru interzis la Bruxelles de ambasadorul României

Tatăl Nostru interzis la Bruxelles de ambasadorul României

La 1 decembrie 2010, la reşedinţa Ambasadorului României din Belgia , a avut loc recepţia organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României. Cu acest prilej, Ambasadorul României şi Secretarul general al Ministerului belgian al Afacerilor Externe au susţinut alocuţiuni care au evocat stadiul excelent al relaţiilor bilaterale şi aniversarea, în 2010, a 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice.  Evenimentul s-a bucurat de prezenţa comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş şi a preşedintelui Academiei Române, Ionel Haiduc.

În perioada 1-2 Decembrie 2010 Parlamentul European de la Bruxelles a organizat  “Mic dejun cu rugăciune” o manifestare creştin-ecumenică, prilej cu care sunt invitaţi să participe reprezentanţi din foarte multe ţări. În acest an din delegaţia română au făcut parte parlamentari români, reprezentanţi ai cultelor religioase, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-uri etc. Din partea Bisericii Ortodoxe Române a participat preotul Ioan Armaşi-Secretarul Cancelariei Patriarhiei Române, preotul Vasile Băltăţescu, consilier Senatul României. Delegaţia a fost primită şi la ambasada României de la Bruxelles. Delegaţii au participat şi la manifestările dedicate Sărbatorii Naţionale.

La această sărbătoare au participat peste 300 de invitaţi , reprezentanţi ai autorităţilor federale, regionale şi locale din Belgia, ai corpului diplomatic, membri ai Parlamentului European, reprezentanţi ai asociaţiilor comunităţii româneşti, membri ai organizaţiilor româneşti şi belgiene cu care Ambasada a desfăşurat proiecte de colaborare pe parcursul intregului an.

La începutul manifestărilor s-a cerut permisiunea ca un preot să rostească rugăciunea Tatal Nostru, lucru refuzat de către ambasadorul  Ovidiu Dranga.

Ca misiune, Ambasada României din Bruxelles, ca toate Misiunile diplomatice de altfel, are ca obiect (printre altele) şi promovarea culturii şi civilizaţiei româneşti. De multe ori  aceasta se rezumă la o expoziţie de costume tradiţionale româneşti şi de artizanat, o degustare de preparate culinare româneşti, precum şi o prezentare a oportunităţilor turistice oferite de România etc.

Credinta creştină a reprezentat pentru poporul român fundamentul existenţei sale istorice, chiar identitatea şi psihologia sa, iar în extenso  a asigurat supravietuirea ca ţară.
Aceasta s-a datorat şi faptului că majoritatea umaniştilor şi cărturarilor români au fost oameni ai Bisericii (Ortodoxe sau Greco-Catolice)  şi au moştenit spiritul de sinteză bizantin, ce a îmbinat armonios credinţa şi „stiinta”, nepunându-le niciodata în opoziţie. Formarea culturii naţionale şi ulterior modernizarea societăţii românesti s-au facut sub aripa Bisericii.

Un reputat  teolog român , părintele Ion Bria (1929-2002), care a fost timp de două decenii în staff-ul Consiliul Ecumenic al Bisericilor cu sediul la Geneva menţiona că  „prin cultura creştină întelegem exprimarea Evangheliei şi a credintei creştine în gândirea intelectuală (filosofie), în manifestarea artistică (poezie, arta, muzică), în organizarea socială (etică, moravuri), în viziunea istorică (regim politic, forma de stat)”.  Cultura creştină este tot ce dă identitate unei comunitaţi umane, prin fidelitate faţă de origini şi deschidere faţă de viitor.

Parlamentarul Pavel Horj, deputat PNL de Maramures ,a fost de-a dreptul consternat de  refuzul ambasadorului României de a se rosti rugăciunea Tatăl Nostru  , un gest nejustificat,  fapt ce l-a determinat să adreseze  o întâmpinare  domnului Teodor Baconschi , Ministrul Afacerilor Externe , din care redăm câteva pasaje:

“În aceste condiţii vă rog să mă informaţi Domnule Ministru căror valori naţionale li s-ar fi adus atingere dacă la deschiderea manifestărilor dedicate Zilei Naţionale s-ar fi rostit rugăciunea Tatal Nostru?

Deşi fac parte din grupul parlamentar PNL, am avut curiozitatea să citesc platforma creştin-democrată pe care aţi lansat-o ”tuturor celor care au o minimă rezonanţă faţă de valorile creştine”;  se adresează “tuturor oamenilor cu sensibilităţi de dreapta” pentru a promova  “un conservatorism cuviincios”.

Domnule Ministru,  nu sunt un creştin habotnic (deşi il iubesc pe Petre Tuţea), nici nu vreau să fiu nepoliticos (veţi spune că la urma urmei nu este “un capăt de ţară” ),  însă poate ar trebui să recomandaţi platforma dumneavoastră şi domnului Ovidiu Dranga ambasadorul României la Bruxelles, acesta arătându-se foarte surprins că i se poate solicita domniei sale aşa ceva. Dacă pe strazile Timişoarei şi Bucureştiului în ‘89 nu se spunea rugăciunea Tatal Nostru, astăzi probabil domnul Dranga nu mai era ambasador.

Solicit raspuns scris şi oral . Pavel Horj, Deputat PNL Maramureş “.

Ziua Naţională a României a fost marcată intr-un mod original la Bruxelles, unde Manneken-Pis („Băieţelul care face pipi”) – simbolul capitalei belgiene – a fost costumat în câluşar, purtînd şi un steag tricolor.

sursa horjpavel.ro

si informatiamm