Pagina principala / Stirea Zilei, Timp Liber / 1 Martie sărbătorit şi de Google

1 Martie sărbătorit şi de Google

Azi, de 1 martie, pagina în limba română a motorului de căutare Google va întâmpină în culorile alb şi roşu, sigla fiind sub forma unui şnur de mărţişor.
Tehnologia şi prezentul dominat de mediul virtual aminteşte o tradiţie veche de 8.000 de ani, simbolizată de mici bijuterii şi obiecte ornamentale, care au ajuns de la simple figurine la obiecte complicate şi care mai de care mai preţioase.Pe vremea geţilor, se spune că femeile îşi legau cu fire de lână albe şi roşii pietricele sau bănuţi, pe care le purtau drept ornamente şi bijuterii. 

Mărţisorul se poartă in zilele Babei Dochia (1-9 martie) şi există şi acum obiceiul de a-ţi alege o anume zi din această perioadă ca simbol al calităţii vieţii din an. In mod firesc, o zi insorită va prevesti un an bun, iar una mohorâtă un an pe măsură.

Tot credinţa populară spune că această perioadă este cea mai capricioasă din tot anul. Zilele de primăvară desăvârşită se pot transforma peste noapte in iarnă târzie.

Folclorul român s-a dezvoltat la confluenţa a două mari regiuni ale civilizaţiei europene: vestul şi sudul Europei. De-a lungul secolelor, românii şi-au cristalizat propria lor cultură. Această cultură reprezintă nevoia de comunicare a omului cu natura şi a omului cu alti oameni. Spiritualitatea românească a fost in perfectă armonie cu poziţia geografică a ţării noastre şi cu practicile populare ale românilor. In multe săpături arheologice din România s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de râu vopsite in alb şi roşu, ele erau inşirate pe aţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vietii, deci femeii. In schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică inţelepciunii bărbatului. De altfel şnurul mărişorului exprimă impletirea inseparabilă a celor două principii ca o permanentă mişcare a materiei. El semnifică schimbul de forţe vitale care dau naştere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb şi roşu au rămas până in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite si la bradul de nuntă şi inmormântare.

Când venea primăvara, oamenii obişnuiau să lege de copacii funii albe şi roşii, cu scopul de a alunga duhurile rele. Această măsură de precauţie era luată pentru a preintâmpina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor şi i-ar fi putut impiedica să rodească.

La originile mărţişorului a stat o monedă de aur la care se ataşa o sfoară făcută din două părţi răsucite, una roşie şi alta albă, pe care copiii obişnuiau sa o poarte la gat. Exista credinţa, conform căreia, acestă amuletă aducea noroc şi fericire.

Fetele purtau mărţişorul până când infloreau copacii, moment in care, legau mărţişorul de trunchiul unui copac iar cu moneda işi cumpărau brânză, pentru a avea o faţa albă şi frumoasă tot anul. 

După un timp, mărgele frumos colorate au luat locul monedei. In unele părţi ale ţării, mărţişorul este purtat la incheietura mâinii, toată luna martie. După care, inainte de răsăritul soarelui, fetele il innoadă de trunchiul unui copac sau il pun intr-un arbust de trandafiri, cu convingerea că toate dorinţele lor se vor implini.

redactia