Pagina principala / Stiri interne / Adevărul despre mita de 1,8 milioane euro de la ANAF

Adevărul despre mita de 1,8 milioane euro de la ANAF

Adrian Nicolae Gavrilă, consilier superior în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), şi avocatul-consultant financiar Marius Cătălin Stăncescu au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile, fiind acuzaţi de săvârşirea a trei infracţiuni de trafic de influenţă pentru care au cerut mită, în total, 1,8 milioane de euro de la un om de afaceri italian.

Arestarea consilierului ANAF Adrian Gavrilă, care ar fi cerut mită 1,8 milioane de euro unui om de afaceri italian, ascunde in spate o afacere controversată, complicată. La prima vedere, Antonello Celestini pare un onest om de afaceri , obligat să plătească şpăgi autorităţilor române pentru a-şi dezvolta afacerile. La o privire mai atentă, lucrurile nu sunt atât de simple. În urmă cu mai multi ani, Celestini a participat la controversata privatizare a Regiei Autonome Tutunul Românesc, alături de omul de afaceri Ion Nicolae. În urma privatizării a rezultat societatea Galaxy Tobacco, unde Celestini are 46% din acţiuni prin firma sa CTS , înregistrată în Italia.

După privatizare, societatea a fost implicată în mai multe scandaluri publice, dar care nu s-au soldat cu dosare penale. Primele detalii concrete ale afacerilor controversate au apărut în 2007, în legătură cu circuitul materiei prime-tutunul. Mai precis, Celestini a adus în România tutun din India şi Pakistan, iar din România a vrut să facă transporturi spre Italia. Potrivit autorităţilor vamale, Celestini nu plătea statului român taxele şi accizele aferente. Ieri, adjunctul Gărzii Financiare, Sorin Florea, anunţa că Celestino a prejudiciat statului român cu peste 230 de milioane de euro . Şi acest prejudiciu este doar dintr-un singur transport de tutun adus din India şi Pakistan. Din probele procurorilor rezultă până acum faptul că înaltul funcţionar ANAF Adrian Gavrilă a luat de la Celestino în anul 2008 suma de 130.000 de euro pentru a-l ajuta să nu plătească TVA. De asemenea, ar mai fi probate şi sumele încasate de avocatul intermediar Marius Stancescu care ar fi fost destinate unor functionari influenti din ANAF. Rămâne ca DNA să stabilească şi alte complicităţi, dacă ele există.

Denunţ din răzbunare

Italianul Antonello Celestini l-a denunţat la DNA pe Viorel Comăniţă, şeful interimar al Vămilor, probabil pentru a se răzbuna deoarece acesta i-a blocat în zonele libere Giurgiu şi Constanţa aproape 100 de containere cu tutun. De asemenea, Comăniţă, alături de şeful Gărzii Financiare, a sesizat atât Parchetul din România, cât şi autorităţile italiene asupra mai multor fapte de evaziune fiscală sâvârşite de firmele lui Celestini. În urma sesizărilor, Celestini a fost trimis in judecată în România ( alături de fostul secretar de stat Graţiela Iordache) într-un prim dosar penal, cu un prejudiciu de circa 40 de milioane de euro, dar există şi alte astfel de dosare cu sume mari, unele peste 100 de milioane de euro. Pentru a-şi debloca afacerile evazioniste din România, Celestini a vrut să-i mituiască pe Viorel Comăniţă, şeful Vămilor, şi pe Sorin Blejnar, şeful ANAF. Ieri, intermediarii lui Celestini, respectiv avocatul Marius Stăncescu şi consilierul ANAF Adrian Nicolae Gavrilă, au fost arestaţi pentru trafic de influenţă. Cu alte cuvinte, Celestini l-a denunţat pe duşmanul său Comăniţă, iar în plasa procurorilor au picat prietenii italianului, consilierul Gavrilă şi avocatul Stăncescu.

Epopeea mitei de 1,8 milioane euro

Potrivit procurorilor antico-rupţie, în perioada 2007-2008, inculpatul Nicolae-Adrian Gavrilă, în calitate de consilier în cadrul ANAF, ar fi primit de la omul de afaceri italian Antonello Celestini suma de 120.000 de euro pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANAF asupra cărora avea influenţă şi a împiedica astfel blocarea conturilor firmei la care denunţătorul era acţionar. Prin firma CTS SRL, înregistrată în Italia, Celestini era acţionar la Galaxy Tobacco (fostă „Tutunul Românesc”), unde deţinea 46% din acţiuni. În 2008 exista riscul blocării conturilor de către ANAF din cauza neplăţii TVA la termen, către stat. Acest aspect ar fi fost „rezolvat” în acel moment, spus sursele noastre.

În cursul anului 2008, consilierul Nicolae-Adrian Gavrilă ar fi pretins de la acelaşi denunţător suma de 400.000 euro pentru a interveni pe lângă o persoană cu funcţie de conducere la Administraţia Naţională a Vămilor, cu scopul de a obţine autorizarea transferului unei cantităţi de 960 tone tutun din România în Italia, fără plata accizelor aferente. În 2008 şeful ANAF era Daniel Chiţoiu (PNL).

Potrivit surselor noastre, Galaxy Tobacco SA a vrut să vândă cele 960 de tone de tutun firmei CTS SRL din Italia, dar Celestini nu era operator cu drept de comercializare a tutunului, nefiind autorizat în acest sens de către ANAF, iar tranzacţia era imposibil de făcut prin respectarea legii. Cu alte cuvinte, firma CTS nu putea prelua tutunul şi nu-l putea transporta în Italia decât prin mituirea unor reprezentanţi ai autorităţilor vamale. Nu a reuşit.

Comăniţă a sesizat Ministerul Finanţelor, Garda Finaciară şi Parchetul

În 2009, Celestini şi asociaţii săi de la Galaxy Tobacco au apelat la un fel de „inginerie financiară”, şi anume: CTS a împrumutat Galaxy cu circa 500.000 de euro, iar Galaxy a anunţat că nu-i poate da înapoi împrumutul şi i-a oferit în contrapartidă cele 960 tone de tutun. Graţiela Iordache, secretar de stat la Ministerul Finanţelor, a dat o mână de ajutor CTS-ului, printr-o adresă semnată la data de 30 martie 2009, în care susţinea, în esenţă, că acea cantitate de tutun nu înseamnă „livrare de bunuri”, însă Viorel Comăniţă, care pe atunci supraveghea produsele purtătoare de accize, nu a fost de acord şi la data de 9 aprilie 2009 a înştiinţat autorităţile italiene că este posibil să le intre în ţară 960 tone de tutun fără autorizare. De asemenea, în România a sesizat Garda Financiară, care a declan-şat un control. La data de 26 mai 2009, Garda Financiară l-a înştiinţat pe Comăniţă că a descoperit o evaziune fiscală de 182.000.000 RON şi a sesizat DNA, care ulterior i-a trimis în judecată pe Antonello Celestini şi pe fostul secretar de stat Graţiela Iordache, alături de alţi inculpaţi.

Mită de 1,8 milioane de euro pentru o gaură în buget de 230 de milioane de euro

Având la bază nota de control a Gărzii Financiare, Vămile, prin Viorel Comăniţă, a declanşat inspecţia fiscală şi a constatat un prejudiciu de 230 milioane euro. La data de 20 octombrie 2010, Viorel Comăniţă a fost numit şeful Direcţiei de supraveghere accize şi operaţiuni vamale, iar după două zile a sesizat Parchetul General că CTS pregăteşte o evaziune fiscală de peste 230 milioane de euro. Comăniţă aprecia în adresa sa că „este o livrare de bunuri de la poarta fabricii”, iar dacă societatea vrea să o exporte în Italia este obligată să plătească accizele către statul român. S-a pus sechestru pe 80 de containere de tutun aflate în zonele libere Constanţa şi Giurgiu. De asemenea, a trimis o adresă de înştiin-ţare către Ministerul de Finanţe şi către Poliţia Transporturi Constanţa şi s-a făcut un nou dosar penal.

În cursul lunii noiembrie 2010, inspectorul Adrian Gavrilă a pretins suma de 200.000 euro „pentru a interveni pe lângă o persoană cu funcţie de conducere la Admi-nistraţia Vămilor, în vederea ridicării sechestrului de pe tutunul aflat în porturile Constanţa şi Giurgiu”.

Ce a făcut avocatul Stăncescu

În luna august 2009, avocatul-consultant financiar Marius Cătălin Stăncescu ar fi primit de la Antonello Celestini suma de 50.000 euro, prin intermediul S.C. AMERISCO ENTERPRISES LTD – societate de tip off shore – pentru a interveni pe lângă comisari din cadrul Gărzii Financiare – Comisariatul General, pe lângă care a lăsat să se creadă că are influenţă, pentru a nu se constata, cu prilejul unei verificări la firma la care denunţătorul era acţionar, fapte de evaziune fiscală şi de contrabandă, spun procurorii anticorupţie.

În cursul lunii noiembrie 2010, inculpatul Stăncescu Marius Cătălin a pretins denunţătorului suma de 30.000 de euro, din care a primit suma de 21.000 euro, pentru a interveni pe lângă comisari din cadrul Gărzii Financiare – Comisariatul General, pe lângă care a lăsat să se creadă că are influenţă, pentru a nu fi constatate, cu prilejul verificărilor aflate în curs, fapte de evaziune fiscală şi de contrabandă la firma la care acesta era acţionar denunţătorul.

În cursul lunii noiembrie 2010, inculpatul Stăncescu Marius Cătălin a acceptat promisiunea denunţătorului ca prin intermediul său să se remită suma de 1.000.000. euro unei persoane din conducerea ANAF, pretinzând pentru sine, în contul intervenţiei, un procentaj de 10%. În schimb, denunţătorul urma să înfiinţeze o fabrică de ţigarete care să funcţioneze clandestin, ferită de controalele ANAF.

Ioan Niculae, acţionarul majoritar de la Galaxy Tobacco

Deşi apare public ca patron al Galaxy Tobacco, italianul Celestini nu este însă şi adevăratul proprietar al fostei societăţi Tutunul Românesc. 53% din acţiunile ale acestei firme sunt deţinute de o altă societate foarte cunoscută în mediul de afaceri românesc, este vorba de Interagro. La această societate acţionar majoritar este, cu 75% din părţile sociale, magnatul român Ioan Niculae.

sursa rl