Pagina principala / Sanatate / Beneficiile medicale ale condimentelor şi mirodeniilor

Beneficiile medicale ale condimentelor şi mirodeniilor

Condimentele sunt utilizate de secole nu numai pentru a da gust şi savoare mâncărurilor ci şi pentru proprietăţile lor medicinale. Studii realizate recent susţin că mirodeniile promovează sănătatea şi bunăstarea organismului printr-o serie de acţiuni care inhibă dezvoltatea bolilor degenerative.

Despre condimente şi mirodenii se ştie că au un conţinut mai ridicat de antioxidanţi în comparaţie cu fructele şi legumele. Antioxidanţii ajută la prevenirea cancerului, bolii Alzheimer, bolilor cardiovasculare dar se implică şi în păstrarea fermităţii şi elasticităţii pielii.

Adăugarea condimentelor poate suplimenta gustul oricărui tip de mâncare. De exemplu, dacă pregătiţi piure de cartofi sau orez puteţi adăuga ardei iute, chimen sau şofran; la salate se pune măghiran sau rozmarin. Dacă gătiţi preparate din carne adaugaţi cât mai multe condimente, nu aveţi nimic de pierdut, ci numai de câştigat: mâncare delicioasă şi o multitudine de beneficii medicale.

Vegetarienii sunt cei care beneficiază din plin de proprietăţile curative ale condimentelor, deoarece, în general, dieta vegetariană se bazează pe utilizarea generoasă a condimentelor. Acest lucru nu inseamnă că toate lumea ar trebui să devină vegetariană pentru a folosi cât mai multe condimente, ci trebuie doar să se inveţe că la orice tip de mâncare să folosească condimente şi mirodenii.

În cele ce urmează vă prezentăm beneficiile oferite de condimente şi mirodenii….mai mult sau mai puţin cunoscute!

Scorţişoara

Numai 1 linguriţă cu scorţişoară administrată zilnic ajută la scăderea cu 30% a factorilor de risc care conduc la apariţia sindromului metabolic. Mai concret, scorţişoara ajută la scăderea glucozei, trigliceridelor, colesterolului LDL, chiar şi în cazul pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2.

De asemenea, sunt studii care au demonstrat că scorţişoara previne rezistenţa la insulină, chiar şi în cazul persoanelor care au o dietă bogată în fructoză. Totodată, acestea susţin că scortişoara este cea mai bogată sursă de antioxidanţi, şi stimulează buna funcţionare a creierului.

Scorţişoara are şi proprietăţi antimicrobiene, stopând dezvoltarea bacteriilor, ciupercilor, proprietăţi antiinflamatorii, anticoagulant care reduce angregarea trombocitelor. Adesea, scorţişoara este utilizată şi ca antidot pentru diaree dar şi pentru disconfortul gastric.

Ghimbirul

Ghimbirul provine din Asia şi India şi se estimează că acesta este utilizat de mai bine de 5000 ani. Acesta poate fi folosit cu încredere la prăjituri, biscuiţi şi alte deserturi.

Ghimbirul este un puternic antioxidant care ajută la relaxarea vaselor de sânge, stimulând circulaţia şi calmând durerile. De asemenea, ghimbirul calmează spasmele şi reduce flatulenta  sistemului digestiv, dar este un remediu naturist excelent si împotriva greţurilor asociate călătoriilor, sarcină sau mahmureală.

Datorită proprietăţilor antiinflamatorii, ghimbirul este recomandat şi pentru prevenirea şi tratarea bolilor cardiovasculare, cancerului, bolii Alzheimer sau artrită.

Oregano

Frunzele de oregano, ca şi uleiul de oregano, au proprietăţi antibacteriene şi antivirale, ajutând la distrugerea organismelor care contribuie la apariţia infecţiilor pielii. Aplicat local pe piele, uleiul de oregano ajută la tratarea mâncărimilor şi a iritaţiilor pielii, la nivelul cavităţii bucale uleiul de oregano este eficient în tratarea gingivitelor.

Mai mult oregano, poate fi utilizat şi la tratarea sinuzitei: se administrează zilnic 2-3 picături ulei de oregano (de preferat acestea se introduc într-un pahar cu suc proaspăt de legume sau fructe), timp de 10-15 zile. Primele efecte le veţi simţi după 3-5 zile de la începerea tratamentului.

Oregano conţine o cantitate considerabilă de vitamine şi minerale, fiind o sursă excelentă de fier, magneziu, calciu, vitamina C şi vitamina A, dar şi de acizi graşi omega-3. Frunzele uscate de oregano pot fi utilizate pentru tratarea durerilor apărute din cauza artritei sau reumatismului, acestea se aplică local pe zona dureroasă, după care se pansează.

Rozmarin

Un buchet de rozmarin ţinut în casă acţionează ca un odorizant de cameră, putând fi utilizat în acelaşi timp şi pentru diferite preparate culinare.

Despre rozmarin se ştie că stopează mutaţiile genetice care ar putea conduce la apariţia cancerului, şi ajută la prevenirea deteriorării vaselor de sânge şi a circulaţiei sanguine, prevenind astfel riscul apariţiei atacului de cord.

Uleiul de rozmarin stimulează creşterea părului, activitatea mentală şi previne apariţia afecţiunilor respiratorii.

Curcuma (şofran indian)

Bogat în antioxidanţi şi în antiinflamatori denumiţi curcuminoizi, cercetătorii au descoperit că şofranul vine în ajutorul organismului în lupta împotriva cancerului. Potrivit studiilor, curcuminoizii ajută la prevenirea bolii Alzheimer şi a inflamaţiei articulaţiilor, dar şi la tratarea afecţiunilor hepatice şi digestive.

Astfel, curcuma contribuie la prevenirea şi tratarea bolilor intestinale inflamatorii, boala Crohn, colita ulcerativă, artrita reumatoidă, fibroza chistică etc. Studii recente susţin că curcuma poate fi utilizată şi pentru prevenirea de afecţiuni hepatice şi cardiovasculare.

În combinaţie cu alte crucifere, şofranul de India previne cancerul de prostată şi stopează dezvoltarea tumorilor de prostată existente. Mai mult, se preconizează că acesta impiedică metastazarea mai multor forme de cancer, însă pentru atestarea acestui lucru sunt necesare studii suplimentare.

Curry pudra

Curry este o mixtură formată din mai multe condimente: coriandru, schinduf, predominant fiind însă şofranul de India. Pudra de curry este larg utilizată în bucătăria indiană la prepararea puiului şi a creveţilor.

Praful de curry conţine antioxidanţi şi compuşi antiinflamatori, despre care se ştie că îmbunătăţesc funcţia cognitivă, previn apariţia cancerului de piele şi stimulează buna funcţionare a creierului, prevenind astfel apariţia bolii Alzheimer.

Boiaua

Boiaua conţine o cantitate neobişnuit de mare de vitamina C. Ardeiul folosit la boia conţine de 6-9 ori mai multă vitamina C decât o roşie obisnuită. Ca şi chili, boiaua conţine capsaicină, substanţă cu acţiune antiinflamatorie şi antioxidantă care reduce riscul apariţiei cancerului.

De asemenea, boiaua este un agent antibacterian şi stimulent care ajută la reglarea presiunii sanguine, îmbunătăţind circulaţia sanguină, şi creşte cantitatea de salivă şi acizi gastrici, ajutând la îmbunătăţirea digestiei.

Cuişoare

Cuişoarele sunt bobocii de flori uscate din arborele de cuişoare, un copac veşnic verde care creşte în climele tropicale. în timp ce cuişoarele sunt intens folosite astăzi în scopuri culinare, proprietăţile curative sunt cunoscute de secole. De exemplu, în China se folosesc cuişoarele de mai bine de 2000 ani pentru tratarea respiraţiei urât mirositoare. Iar în alte ţări, cuişoarele erau folosite pentru tratarea alcoolismului.

Cuişoarele au proprietăţi antibacteriene, antivirale, antifungice şi antiseptice. De asemenea, acestea sunt şi un anestezic natural, motiv pentru care cu secole în urmă era folosit în timpul procedurilor stomatologice, iar în prezent mai sunt folosite de unele culturi ca remediu împotriva durerilor de dinţi.

De asemenea, cuişoarele sunt condimente care ajută la vindecarea afecţiunilor sistemului digestiv, ameliorînd flatulenţele şi accelerând metabolismul. Totodată, acestea sunt de mare ajutor în cazul mai multor tulburări digestive, printre care şi vărsăturile şi diareea.

Chimenul

Chimenul conţine cantităţi importante de magneziu şi fier. Seminţele de chimen au şi proprietăţi anti-cancerigene, în acest scop fiind indicat mai ales ceaiul din seminţe de chimen.

Beneficiile chimenului în cazul afecţiunilor digestive sunt cunoscute de sute de ani, acesta ajutând in caz de flatulenţă, indigestie, diaree, greţuri etc. Pentru prevenirea afecţiunilor digestive se recomandă mai ales ceaiul din seminţe de chimen, care trebuie servit călduţ..

Datorită proprietăţilor sale antiseptice, chimenul este indicat în tratarea formelor uşoare de răceală.

Busuiocul

Busuiocul este o sursă excelentă de vitamina A, magneziu, potasiu, fier şi calciu. Beneficiile aduse de busuioc sănătăţii sunt: tratarea greţurilor, a răului de mişcare, indigestia, constipaţia, probleme respiratorii sau chiar diabetul.

Boabele de muştar

Muştarul stimulează apetitul alimentar şi digestia, şi ajută la decongestionarea sinusurilor. De asemenea, muştarul stimulează circulaţia sanguină şi acţionează ca un pansament în zonele inflamate ale corpului.

Muştarul din comerţ oferă o aromă extraordinară cu puţine calorii, nu conţine colesterol ci doar urme de grăsimi vegetale şi între 25-32% proteine. Frunzele de muştar conţin calciu, fosfor, magneziu şi vitamina B.

Uleiul de muştar poate fi folosit la masaj, dar şi ca tratament împotriva căderii părului. Acesta conţine acizi graşi omega-3 şi este o excelentă sursă de fier, zinc, magneziu, calciu, proteine etc.

Hreanul

Hreanul face parte din familia muştarului şi acţionează ca un stimulent digestiv. Din punct de vedere medical, rădăcina de hrean are numeroase proprietăţi curative: puternic antibiotic, expectorant, antibacterian, diuretic, bronhodilatator, vasodilatator coronarian, stimulează creşterea tensiunii arteriale, şi sistemul imunitar al organismului etc. Ţinând cont de proprietăţile enumerate mai sus hreanul este util în tratarea bronşitei, sinuzitei, reumatismului, anemiei, stomatitei etc.

Cimbrul

Cimbrul este bogat în timol, un ulei esenţial puternic antiseptic, antibacterian şi antioxidant. Datorită proprietăţilor acestui ulei esenţial cimbrul poate fi utilizat în tratarea infecţiilor gâtului, inflamaţiilor, bronşitei acute şi cronice şi tusei convulsive. De asemenea, cimbrul stimulează acţiunea cililor din interiorul bronhiilor, acţionând direct asupra mucoasei bronşice, fapt care previne inflamaţia tractului respirator.

Toţi membrii familiei mentei, inclusiv cimbrul, deţin terpenoide, substanţe recunoscute pentru proprietăţile anti-cancerigene. Pe lângă utilizarea cimbrului în bucătărie, acesta poate fi consumat şi sub formă de ceai. La o cană de apă se adaugă 1 lingură de cimbru, se infuzează, iar dupa 10 minute se strecoară şi poate fi consumat. Ceaiul poate fi consumat de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei.

Mărarul

Atât frunzele cât şi seminţele de mărar pot fi folosite la pregătirea a diferite reţete culinare. Pe lângă faptul că oferă o aromă şi un gust speciale, mărarul este eficient în ameliorarea, prevenirea şi tratarea mai multor afecţiuni.

Mărarul este eficient pentru reglarea tractului digestiv, tratarea insomniilor, dizenterie, diaree, tulburări menstruale, afecţiuni respiratorii, dar lupta şi împotriva cancerului.

Piperul

Piperul negru deţine mai multe proprietăţi medicinale decât îşi pot imagina oamenii. Piperul negru nu este ca sarea care dacă este consumată în exces daunează sănătăţii, ci proprietăţile sale curative cresc direct proporţional cu consumul. Printre proprietăţile medicinale deţinute de piper se regăsesc: stimularea tractului digestiv, prevenirea gazelor intestinale, prevenind astfel flatulenţa şi balonarea, creşte cantitatea de acid hidrocloric din stomac şi inhibă dezvoltarea bacteriană mai ales la nivelul tractului intestinal.

Deci, pentru a beneficia de toate aceste proprietăţi nu trebuie decât să adaugaţi puţin piper la cât mai multe preparate culinare… de preferat la toate.

Leuşteanul

Leuşteanul este utilizat mai ales pentru proprietăţile sale diuretice: creşte fluxul urinar, ajută la tratarea dificultăţilor de urinare şi a cistitei. Datorită creşterii fluxului urinar, leuşteanu ajută şi la eliminarea nisipului şi a pietrelor de la rinichi.

Leuşteanul este considerat un agent care întăreşte şi îmbunătăţeşte funcţia stomacului. Alte proprietăţi ale acestuia sunt: prevenirea indigestiilor, a colicilor, dar în mod special leuşteanul este eficient în ameliorarea flatulenţelor. Ca şi expectorant, leuşteanul elimină mucusul de la nivelul sistemului pulmonar, fiind de mare ajutor pacienţilor cu pleurezie.

Şofranul

Substanţele conţinute de şofran au acţiune citotoxică asupra carcinoamelor umane şi celulelor leucemiei. Acest efect se datorează componentelor carotenoide, în mod special demil-crocetin, care se pare că, creşte difuzia de oxigen în plasma cu până la 80%. Această acţiune ajută la prevenirea ateroscrelozei secundare.