Planurile nucleare ale României rămân în picioare chiar şi după dezastrul din Japonia

• publicat la: 16 March 2011
Planurile nucleare ale României rămân în picioare chiar şi după dezastrul din Japonia

Criza nucleară din Japonia nu va influenţa construcţia re­ac­toarelor 3 şi 4 de la Cer­navodă şi a celei de a do­ua centrale nucleare a Ro­mâniei, dar este posibil să fie înăsprite nor­mele de siguranţă, aşa cum se va în­tâm­pla în întreaga lume, spun specialiştii ro­mâni în domeniu.

“Personal nu cred (că evenimentele din Japonia vor afecta construcţia de noi cen­trale în România – n. red.), dar este po­sibil să aibă un impact asupra creşterii ni­velului de rezistenţă la evenimente ex­tre­me”, spune Teodor Chirica, membru al Forumului Atomic European.

“Este posibil să se ceară închiderea centralelor care nu au anvelopă (sistem de protecţie suplimentar care izolează re­ac­toarele nucleare – n. red.). La nivel eu­ropean s-ar putea cere închiderea cen­tra­lei nucleare de la Kozlodui din Bul­garia şi a altor centrale nucleare vechi”, consi­de­ră şi Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu în cadrul Academiei Române.

În ceea ce priveşte centrala de la Cernavodă, aceasta se opreşte în mod au­to­mat în cazul unui cutremur. “Alege­rea amplasamentului centralei de la Cernavodă a avut la bază studii com­ple­xe privind riscul seismic. În România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitudine atât de mare ca a celui produs în Japonia, magnitudinea ma­xi­mă la noi fiind între 7 şi 7,5 grade pe scara Richter”, se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.

Seceta, ameninţare pentru Cernavodă

În plus, centrala a fost proiectată să re­ziste la sarcini seismice mai mari decât cele care s-ar putea produce în România. Pe lângă cutremure şi inundaţii, centra­le­le nucleare sunt ameninţate de tornade, ata­curi teroriste, erori umane sau secetă.
“Seceta extremă nu vine decât la in­ter­vale seculare, însă poate fi o vul­ne­rabilitate pentru centrala nucleară de la Cernavodă”, spune Ionuţ Purica.
În urmă cu opt ani autorităţile au decis oprirea reactorului centralei nucle­are, după ce cotele Dunării ajunseseră la mi­nime record, punând în pericol răcirea reactorului.

Centrala este amplasată într-o regiu­ne care pe termen lung poate fi afectată de secetă. “Unele zone din România din ves­tul, sudul şi estul ţării sunt influenţate de secetă”, spunea recent David Csaba, di­rectorul general al Autorităţii Na­ţio­na­le “Apele Române”. Şi Joint Research Center, instituţie care asigură asistenţă teh­nică şi consiliere stiinţifică Comisiei Eu­ropene, a introdus toate judeţele din Dobrogea în categoria zonelor cu risc de secetă.

Energia nucleară intră sub semnul întrebării

Criza din Japonia, care se agravează de la oră la oră, a născut dezbateri aprin­se în întreaga lume cu privire la viitorul ener­giei nucleare, care ocupă un loc important în mixul energetic al multor ţări, scrie presa străină.
Panica a început să se instaleze în Tokio, oraş cu o populaţie de 13 milioane de oameni, după ce în câteva zone din oraş au fost raportate valori ridicate ale ra­diaţiilor, după ce a avut loc o a treia explozie la centrala de la Fukushima.

După ultimele evenimente, acci­dentul de la Fukushima a ajuns la nivelul 6 pe o scară inter­na­ţională de şapte trepte, apre­ciază preşedintele Autorităţii fran­ceze privind Siguranţa Nu­cleară (ASN), Andre-Claude Lacoste, însă eva­lua­rea nu a fost confirmată de auto­rităţile japoneze.

Germania a luat până acum cele mai stricte măsuri, can­celarul Angela Merkel anun­ţând închiderea imediată timp de trei luni a celor şapte reactoare cu o ve­chime mai mare de 30 de ani, în timp ce Elveţia a suspendat planurile de con­struc­ţie a trei centrale şi va face teste de siguranţă la centralele existente. Alte ţări care îşi revizuiesc planurile privind ener­gia nucleară sunt Finlanda, Marea Bri­tanie şi Bulgaria. Pe de altă parte, ţă­rile emergente, în frunte cu China şi Ru­sia, care au în construcţie un număr mare de reactoare, au anunţat că nu văd mo­tive să îşi întrerupă programele.

În SUA, unde astfel de planuri au fost amânate mai mult din motive legate de costuri decât de siguranţă, senatorul democrat Joe Lieberman a declarat că ţara nu ar trebui să nu mai construiască reactoare nucleare, dar ar trebui să “frâneze acest demers în acest moment”.
“Avem 104 centrale nucleare în Ame­rica. Am fost informat că 23 dintre ele sunt construite după modele similare centralelor japoneze”, a declarat el.
În Europa, gradul de utilizare a energiei nucleare se află în creştere, însă neîncrederea publicului este încă ridicată, accidentul de la Cernobîl fiind încă viu în mintea multor europeni, po­trivit agenţiei de presă Thomson Reuters.

Uniunea Europeană era deja pro­fund divizată, Franţa încer­când să-şi exporte experienţa în domeniul nuclear, în timp ce Austria se opune vehe­ment oricărei expansiuni în apropierea sa.
Austria a făcut apel pentru supu­ne­rea centralelor nu­cle­are euro­pene la o serie de teste de rezistenţă pentru a calma temerile popu­laţiei, în timp ce Marea Britanie şi Franţa au făcut apel la calm.
Nicăieri altundeva nu este subiectul mai controversat decât în Germania, unde au fost organizate proteste după ce gu­vernul a decis prelungirea duratei de ope­rare a celor 17 centrale nucleare ale ţării. Chiar şi în Franţa, ţara cea mai de­pen­dentă de energia nucleară din Euro­pa, ecologiştii au cerut organizarea unui referendum privitor la energia atomică.
Marea Britanie are un ambiţios pro­gram de construcţie de centrale nucleare, 11 reactoare urmând să fie construite pâ­nă în 2015. Oficialii au declarat că este di­ficil să se facă o paralelă cu cazul ja­ponez pentru că Europa nu este la fel de activă geologic.
Dezbaterile din Europa au apărut şi în contextul în care comisarul european pe energie Guenther Oettinger a cerut or­ganizarea unei întruniri a experţilor în ener­gie nucleară din UE pentru a se dis­cuta situaţia.

Programele nucleare din ţările emergente merg înainte

Dezastrul din Japonia a generat dez­ba­teri şi în Turcia, ţara urmând să-şi con­struiască primele centrale nucleare. Gu­ver­nul elveţian şi-a suspendat la rândul său planurile de construcţie şi înlocuire a centralelor nucleare.
Pe de altă parte, spre deosebire de SUA şi ţările industrializate, In­dia şi China, cât şi alte ţări ca Italia, Rusia şi Cehia au decis utilizarea în continuare a centralelor nucleare şi construirea de noi centrale, potrivit The New York Times.

China are 11 reactoare şi inten­ţio­nează să înceapă construcţia altor zece pe an în următorul deceniu. India, cu 20 de re­actoare nucleare, vrea să aloce 150 mld. do­lari pentru construcţia unora noi în întreaga ţară.

Ambiţiile nucleare ale României: 2 centrale care să producă 40% din electricitate

Strategia energetică a României pe perioada 2011-2035 se bazează pe o creştere a aportului producţiei nucleare în mixul energetic al ţării. Planurile autorităţilor implică dezvoltarea programului nuclear şi a surselor regenerabile pentru a reduce producţia bazată pe combustibili fosili de la 50% din totalul producţiei în 2009 până la 27,5% în 2020 şi la sub 20% în anul 2035.

În următorii 20-25 de ani, centralele nucleare vor furniza în jur de 40% din necesarul intern de energie electrică, o creştere de peste 100%, în condiţiile în care acum cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă furnizează circa 20% din energia electrică consumată în România. În prezent cele două reactoare aflate în funcţiune produc în jur de 1.400 MW, însă odată cu finalizarea altor două reactoare şi construcţia unei noi centrale nucleare, cel mai probabil în Transilvania, energia electrică nucleară va ajunge la 5.035 MW în 2035.

Autorităţile estimează că în următorii zece ani vor fi finalizate reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, după investiţii estimate la 4 miliarde de euro, cu o capacitate de câte 750 MW pentru ca ulterior în perioada 2020-2025 să fie construită o nouă centrală nucleară cu un reactor de 1.100 de MW, iar în perioada 2026-2030 să devină funcţional încă un reactor de 1.100 MW în noua centrală nucleară, conform proiectului de strategie energetică a României pentru perioada 2011-2035.

În România energia nucleară este produsă în centrala nucleară de la Cernavodă începând cu 1996, după ce în 1979 statul român a semnat un acord cu compania canadiană Atomic Energy of Canada pentru licenţa şi asistenţă în construcţia primei unităţi a reactorului de la Cernavodă.

Sectorul energetic nuclear

  • 1979: Semnarea contractului cu Atomic Energy of Canada pentru tehnologia necesară unei centrale nucleare.
  • 1996: Intră în funcţiune primul reactor al unităţii de la Cernavodă.
  • 2007: Este pus în funcţiune şi cel de-al doilea reactor, centrala de la Cernavodă furnizează în total 1.400 MW.
  • 2011-2020: Urmează să se construiască alte două reactoare la Cernavodă. Centrala nucleară va produce 2.800 MW cu cele patru reactoare în funcţiune.
  • 2021-2030: Construcţia unei noi centrale nucleare, probabil în Transilvania, cu două reactoare de câte 1.100 MW.

sursa Zf

comentarii

de Rudi la 18 March 2011 - 07:19

Romania are surse foarte bune pentru energie regenerabila ca: Vint, Soare, Apa, etc. nu ar fi indicat ca statul Romin sa forteze la Bruxel ca legea 139/2010 sa fie cit mai repede aprobata. Investori straini sunt interesati sa investeasca in Romania in producti energie curata. Technica atomica nu este compatibila cu veata pe pamint se vede doar ce se intimpla in JAPONIA o tara foarte dezvoltata.

Lasati un comentariu