Spanacul – pentru curăţirea organismului

• publicat la: 24 March 2011
Spanacul – pentru curăţirea organismului

Calitatile curative ale spanacului se cunosc încă din antichitate. Principalele proprietăţi ale spanacului şi modul de folosire al spanacului.

Calităţile curative ale spanacului se cunoşteau încă din cele mai vechi timpuri, el fiind numit şi “mătura intestinului” deoarece reprezintă cel mai bun mijloc natural pentru curăţirea şi regenerarea sistemului digestiv.

Deasemenea se ştia că spanacul fiert sau preparat prin mijloace tradiţionale este dăunător organismului. Dacă în timpul preparării îşi schimbă culoarea din verde proaspăt în verde spre galben, atunci el devine dăunator şi nu trebuie consumat.

Este necesar ca spanacul să fie opărit foarte puţin sau CONSUMAT ÎN STARE CRUDĂ, de preferinţă în salată sau cu crudităţi.

Principalii constituenţi ai spanacului sunt: săruri minerale din belşug (sodium, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, sulf, mangan, zinc, cupru, iod, fier), vitamine (A, B1, B2, B12, PP, C, acid folic), clorofila, aminoacizi (arginina, lizina), lipide, protide, glucide, mucilagii.

Referitor la fier conţinutul lui este mijlociu( 2- 5 mg la 100g) şi nu deosebit de mare, aşa cum se credea în trecut, existând alte legume mult mai bogate în fier şi cu influenţă mai puternică în anemii. Spanacul este totuşi valoros prin celelalte componente ale sale.

Principalele proprietăţi:

- este un întăritor al sistemului imunitar;

- nutritiv şi tonifiant;

- combate scorbutul(datorat lipsei de vitamina C);

- remineralizant de mare valoare;

- curaţitor al tubului digestiv (retrăgând toxinele din masa

umorilor şi favorizând eliminarea lor);

- tonifică miocardul şi stimulează activitatea inimii;

- creşte cantitatea de urină eliminată ;

- stimulează secreţiile gastrice ,pancreatice şi biliare;

- stimulează creşterea ;

- provoacă eliminarea viermilor intetinali;

- previne infecţia gingiilor (pioreea).

Recomandări:

Datorită tuturor acestor proprietăţi este recomandat nu numai pentru fortifierea organismului şi pentru curăţirea lui, dar şi în convalescenţă, anemie, astenie fizică şi nervoasă, senescenţă, afecţiuni cardiace, hipertensiune arterială, vâscozitate sangvină crescută, afecţiuni renale, atonia vezicii urinare, cistită, diabet, gută, insuficienţă renală, rahitism, obezitate, prostatită.

Extern este recomandat în acnee, abces, psoriasis, arsuri, pecingini, plăgi atone.

Modul de folosire:

Pentru tratarea anemiei, rahitismului, senescenţei, asteniei, se consumă frunzele proaspete în salate de crudităţi. Frunzele proaspete mai sunt indicate şi în regimul alimentar al copiilor, al persoanelor mai în vârstă şi al tuturor celor care au nevoie de fortificarea organismului.

În depresii se recomandă suc proaspăt, câte un pahar în fiecare dimineaţă.

Câte o jumătate de litru de suc proaspăt pe zi poate vindeca constipaţiile rebele în cel mai scurt timp.

Sucul de spanac ajută procesul de refacere al organelor bolnave , ajută în ulcer duodenal, anemie pernicioasă, slăbiciune, convulsii, deficienţe ale glandelor suprarenale sau ale tiroidei, hipo şi hipertensiune, sângerarea gingiilor, umflarea membrelor, dureri de cap, migrene, furunculoză, abcese dentare etc.

Pentru mărirea diurezei în bolile de rinichi sau de vezică se recomandă infuzie cu o linguriţă de frunze zdrobite peste care se toarnă o cană de apă clocotită. Se lasă acoperit 15 minute şi apoi se strecoară. Se beau două căni pe zi.

Extern, frunzele se opăresc sau se fierb în ulei de măsline sau în ulei de soia şi se pun cataplasme.

Contraindicaţii:

Spanacul conţine acid uric şi nu este recomandat celor hiperuremici sau celor cu litiază urică.

El mai conţine oxalaţi de potasiu şi de calciu şi nu este recomandat în inflamaţii gastrice şi intestinale , boli hepatice, precum şi în artrite, reumatism.

sursa Gastronomie.ele

Lasati un comentariu