Pagina principala / Administratie locala, Stirea Zilei / Viaţă de mizerie între Teatru şi Bibliotecă

Viaţă de mizerie între Teatru şi Bibliotecă

Clădirea fostului internat al Grupului Şcolar “Simion Bărnuţiu” Carei reprezintă adăpost pentru  49 de familii (adică 130 de persoane) care trăiesc în condiţii comparabile cu cele ale unui ghetou. Dacă pentru clădirile cu vârste de peste o sută de ani s-au găsit soluţii sau fonduri pentru renovare şi întreţinere,pentru cele construite în anii de dinaintea lui 1989 nu mai sunt speranţe de reabilitare.Clădirea de pe strada Doina e in  aceeaşi situaţie.

Trecem de multe ori pe lângă ele nepăsători,doar fac parte dintr-un peisaj cu care ne-am obişnuit ,din păcate.Ce nu am observat şi nici nu am încercat să observăm, este ce se ascunde în spatele lor.Ce vieţi şi ce destine sunt între aceşti pereţi.Cum s-a ajuns la această situaţie care nu face cinste niciunei localităţi ?

Cu atât mai mult unei localităţi situate la frontiera de vest şi condusă de uniunea etnicilor maghiari.Nu ştiu să fi văzut ceva asemănător în localităţile din imediata apropiere a graniţei sau în cele infrăţite cu oraşul nostru.

Stabilimentul în discuţie,construit în perioada socialistă,găzduia elevii din alte localităţi care studiau la Grupul Şcolar “Simion Bărnuţiu”  Carei.

Liceul dispunea şi de sală de sport,cantină ,internat ,laboratoare bine dotate,existau chiar şi câteva hectare de teren agricol.La internat,ultima renovare a avut loc în 1997.Atunci s-au reparat băile,s-a schimbat parchetul în camere,s-a zugrăvit,s-au vopsit uşile şi ferestrele.

„Peste tot era curat, frumos, cantina funcţiona pe vremea aceea, aveam bucătăreasă,administrator, magazioner, spălătoreasă. După părerea mea,dacă se dorea, se puteau amenaja în acel bloc garsoniere sau mici apartamente pentru tinerii căsătoriţi sau de ce nu un motel pentru cei care vin la spectacole sau  competiţii în Carei şi ar fi adus astfel şi venit primăriei.Acum ,prin aducerea rromilor aici,au distrus fără drept de apel totul!Doar tot ei au distrus şi clădirea de  pe strada Doina, care, de asemenea a fost funcţională şi bine pusă la punct de către englezi şi olandezi. Cunoscând situaţia de acolo, mă mir ca au băgat aceşti oameni să distrugă şi acest loc, după ce au distrus şi căminul de nefamilişti al TRUM S.A.” ne declară P.G. pedagog la acest internat pe vremea când era funcţional.

Sugestiile fostului angajat al liceului agricol referitoare la posibila destinaţie a imobilului Primăriei  denotă o bună cunoaştere a realităţilor locale , a crizei spaţiului de cazare cu care se confruntă instituţiile din oraş in momentul organizării de evenimente de amploare.Activitatea deosebit de intensă a Centrului Cultural, sub conducerea lui Bogdan Georgescu, a adus la Carei,anual,formaţii de teatru,ansambluri folclorice sau trupe faimoase care au avut nevoie de cazare.Festivalul de teatru pentru Studenţi SPOT(in oraşul fără teatru) a ajuns la a IV-a ediţie,Zilele Oraşului aduc de asemenea multe formaţii,competiţiile sportive ale Clubului Elevilor Tapo precum şi Cupa 25 Octombrie la Atletism.

Intrarea în clădire se face de pe strada Iuliu Maniu,printr-un gang situat între Casa de Cultură şi  Biblioteca Municipală Carei.După ce treci prin curte,ajungi la clădirea care nu mai are nevoie de nicio prezentare după ce veţi vedea imaginile.

Nu toate familiile care locuiesc aici sunt certate cu munca,disciplina sau curăţenia dar viaţa a fost mai aspră cu ei şi au fost nevoiţi să îşi ducă traiul de zi cu zi în aceste locuri insalubre.Şi nici nu e uşor să ajungi să primeşti un astfel de loc.Alţii nu au obţinut nici acum o locuinţă socială.

În acest imobil se găsesc 49 de camere dispuse pe 5 nivele:4 etaje plus parter,toate ocupate. Există camere cu 2 până la 5 persoane, cu excepţia a două camere în care stă câte o persoană. Unii oameni locuiesc de 5 ani în acest loc. Ei ne-au povestit că acum 3 ani erau condiţii mai adecvate: “băile funcţionau,toate erau la locul lor, dar de când au băgat ţiganii, s-a stricat tot.Aceste camere le-au fost repartizate de la Primărie”.

De jur imprejurul clădirii, gunoaiele stau  grămadă.Imagini apocaliptice.Din fericire,la nici trei zile de la vizita noastră de documentare,o delegaţie din Primărie a venit să constate şi ea situaţia dezastruoasă şi a determinat locatarii să contribuie la incărcarea deşeurilor în  remorcile pregătite.

Majoritatea celor întâlniţi au fost dispuşi să poarte un dialog cu noi,să îşi mai spună păsurile bucuroşi că îi bagă cineva în seamă.

Tanti G.A. ne spune că acest loc”se află  în pragul insuportabilului.Să nu fiu înţeleasă greşit- mulţumim Primăriei că ne-a ajutat să primim aceste locuinţe,dar se pare că numai unii au grijă de locuinţele primite, restul distrug şi strică tot: de la intrare până pe hol se află nişte bucăţi de hârtie igienică folosite;în băi sunt atât de mari găurile în tavan, încât pică ce nu trebuie de la etaj.

Sunt câteva familii  cărora nu le pasă de nimic şi degeaba le spui să păstreze curăţenia, nu ascultă. Ţi-e şi frică să vorbeşti cu ei, tot ce este se fură, unde au văzut o bucată de fier, au tăiat-o şi au vândut-o. A pus Primăria ţevi de scurgere în baie, dar de pe o zi pe alta acestea au fost furate.Nu înţeleg de ce trebuie să distrugă tot. Nu poţi să te pui cu ei că-i vai de tine. Nu aşteptăm noi să vină Primăria să ne facă nouă curăţenie, dar măcar să trimită pe cineva să-i pună la treabă pe toţi, să strângă tot ce-au aruncat. Sunt aici destui care primesc ajutor social; să-i pună să cureţe şi aici. Vara, mirosul devine de nerespirat. Nu vine nimeni să vadă ce-i aici.
Avem de plătit pentru apă 1200 de lei. Eu îmi spăl hainele şi fac baie la o prietenă, pentru că aici nu se poate; de ce să plătesc atâţia bani pe apă şi de unde? Noi ne plătim apa şi curentul.Vin de la Primărie să ne spună cât avem, dar am auzit că celor care nu plătesc, le plăteşte Primăria. Cert este că apa curge încontinuu peste tot de luni de zile. Dacă ar fi scoase vreo 6 familii de aici, altfel ar fi treaba”.

Am intrat în  garsonierele partenerilor noştri de discuţii şi ne-a surprins curăţenia şi buna rânduială din interior.

Un alt locatar, B.N.care deşi aude rău, ne conduce şi ne arată ce este în jur, povesteşte despre persoanele care terorizează blocul: „nu e bine ce se întamplă, sunt 10 oameni periculoşi care locuiesc aici,ţi-e frică de ei când mergi afară. Aş vrea cumva să ne fie şi nouă un pic mai bine, nu ne ajută nimeni, trebuie să ne păzim lucrurile. Dacă plecăm, ne sparg uşa şi ni le fură. Viceprimarul i-a băgat aici şi nu ne putem apăra; strigă şi ne înjură”.

Contactat telefonic, viceprimarul Keizer Ludovic afirmă  că ” nu există nici un proiect pentru renovarea acestui imobil. Locuitorii blocului nu mai plătesc utilităţile. Mai grav este faptul că dacă cineva vrea să plătească, ceilalţi îl agresează verbal sau chiar fizic pentru a-l determina să nu mai plătească. Indiferent de consecinţe sunt  hotărât să opresc furnizarea energiei electrice şi a apei începând din prima jumătate a lunii aprilie, iar rebranşarea nu se va face până până când nu vor fi a achitate toate datoriile.Cine foloseşte să şi plătească.Situaţia nu este singulară,aceleaşi probleme le avem şi pe strada Doina şi în cartierul Eliberării,la blocul6 „.

B.I.o altă persoană din bloc, consideră că problema constă în faptul că “i-au băgat pe toţi la un loc.Nu putem spăla,nu putem face baie, totul se fură”.

N.P. subliniază problemele legate de încălzirea imobilului: „ţevile-s rupte, căldura nu avem, sobe nu-i voie să băgăm, nu poţi fi mulţumit de aşa ceva. Pe strada Căplenilor trebuie să depui cerere? Am auzit că se dau ceva locuinţe acolo, dar dacă ne bagă iar la grămad tot aşa va fi ca aici. De lucru nu-mi dai? Eu vreau de lucru!”

M.T. îşi exprimă nemulţumirea faţă de plasarea vandalilor în această clădire: “unii “paraziţi” nu-şi respectă îndatoririle, au fost cândva condiţii acceptabile, dar dacă nu sortăm un pic pe cine băgăm într-un bloc, am ajuns aşa. Cei care nu se comportă civilizat trebuie duşi  de aici. Mulţi dintre noi facem curat din când în când, dar vin şi-ţi aruncă mizeria în faţă şi râd. Sunt mulţi fără ocupaţie, unii cu ajutor social; eu sunt în pensie de boală şi dacă vine cineva pe aici, numai pe ţiganii care se linguşesc îi ascultă, pe noi nu. Ei primesc şi ajutoare speciale, dar la lucru nu-i pune nimeni”.

Trist este faptul că în acest imobil locuiesc şi tineri. Unul dintre aceştia povesteşte că nu are unde să meargă, fiind nevoit să trăiască sub ameninţarea vandalilor: “aţi văzut în ce condiţii stăm? Dar dacă spunem ceva, unde o  să ne ducm? dacă mâine ne pun în stradă? Avem ce să facem? Avem unde să ne ducem? Greşeala a fost că au băgat aici şi ţigani care din păcate nu se ştiu comporta. Dacă i-ar duce de aici, am ajuta să zugrăvim, să facem curăţenie am păstra totul, ca în casa noastră,dar cu ei aici nu putem. Sunt între ţiganii de aici şi oameni cumsecade. Să ramână cei buni, curaţi, dar pe ceilalţi să-i ducă în altă parte şi să ne ajute să punem împreună la punct blocul.

Când vine cineva tot pe ţigani îi întreabă. Să ne intrebe şi pe noi! Dar cine votează – primeşte. Numai dumneata(n.r. reporterul) ai venit prima dată la noi. Nouă ne vin şi facturile dar lor nu; noi trebuie să le achităm, ei nu. Ţiganii,au stricat şi au furat tot, îi tot punem în altă parte?Au stricat – acolo să rămână! Dacă au primit o dată locuinţă şi nu o îngrijesc să ramână fără ea, nu tot ei să primească pentru că se tot plâng sau fac scandal. Cineva trebuie să-i supravegheze şi să-i controleze, iar dacă nu-s de treabă –  afară cu ei! Că şi în faţa Primăriei e plin mereu de ei: tot cer, dar la muncă nu merg,  numai la furat şi la distrus!”.

La sfârşitul anului şcolar 2006-2007, în urma unei solicitări a primarului Bekő, Inspectoratul Şcolar a aprobat cazarea câtorva familii defavorizate  în internat, până la începerea noului an şcolar. Apoi Grupul Şcolar a fost revendicat şi cedat, o parte FDG-ului ,o parte Episcopiei Romano-Catolice iar liceul s-a mutat la o altă adresă.Clădirea internatului a rămas in administrarea Primăriei Carei.

Conform celor declarate de Oşan Adrian, şeful Serviciului Spaţii Locative din cadrul Primăriei Carei,în clădire au fost montate  contoare de curent electric, iar chiria variază între 8 şi 15 lei pe lună. Utilităţile sunt sau nu plătite,administratia locală trebuie să plătească la furnizorul de electricitate sau apa curenta pentru a nu fi debranşati.

130 de careieni trăiesc în „blocul–ghetou” de pe strada Iuliu Maniu,în condiţii inumane, în anul de graţie 2011.

Peste câteva luni,mai exact în luna mai, vor începe lucrările de ”redesenare” a centrului oraşului şi astfel,la 50-100 de metri de acest bloc-ghetou se vor afla fântâni arteziene,alei cu porumbei şi mobilier urban nou,felinare pitoreşti.

redactia

comentarii

Raspunsuri

• “Apa miroase a urină.Aducem pentru gătit de unde putem” .Pericolul din centrul Careiului | Jurnalul de Satu Mare