Joia şi Vinerea Patimilor

• publicat la: 21 April 2011
Joia şi Vinerea Patimilor

În Joia Mare s-au întâmplat, în viaţa pământească a lui Iisus, câteva lucruri cu adâncă semnificaţie în viaţa credinciosului, în înţelesurile pe care le dă învăţătura bisericii. Iisus a spălat picioarelor apostolilor în semn de smerenie, a avut loc Cina cea de Taină la care s-a instituit Euharistia, rugăciunea din grădină Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.

În biserică se oficiază astăzi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, se sfinţeşte al doilea Agneţ care va fi folosit apoi de-a lungul anului la împărtăşirea bolnavilor (şi a copiilor). Deseară se slujeşte Utrenia cu Denia celor douăsprezece Evanghelii, amintind ultimele învăţături ale Mântuitorului către ucenici, precum şi vestirea Patimilor Sale, apoi rugăciunea pe care o face Hristos.

Mâine, în Vinerea Mare, slujirea începe cu citirea Ceasurilor Împărăteşti, iar după-amiază se aminteşte coborârea trupului Mântuitorului de pe cruce, rolul trupului fiin simbolizat de Sfântul Epitaf, pânza pe care este pictată sau brodată imaginea lui Hristos. Seara se face Prohodul Domnului sau Plângerea la mormânt, apoi preotul ia Sfântul Epitaf, îl duce în procesiune, în jurul bisericii, înainte de a-l aşeza în altar pe sfânta masă, unde va rămâne până în miercurea din ajunul Înălţării Domnului. Procesiunea, urmată de credincioşii care poartă în mâini lumânări aprinse, simbolizează coborârea Domnului la iad.

La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări şi-şi jelesc morţii. La sfârşitul slujbei, era obiceiul ca preotul să impartă florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, in trecut, pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrând, se inchinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă in cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie.

In popor se crede că dacă plouă in Vinerea Mare anul va fi mănos, iar dacă nu, nu va fi roditor. Unii cred că, dacă se scufundă in apa rece de trei ori in acestă zi vor fi sănătoşi tot anul. Femeile  nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului; nu cos, ca să nu orbească; nu ţes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri; afumă casa cu tămâie, inconjurând-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi. Copiii adună flori de pe câmp şi le duc la biserică.

Inălţătoare zi de doliu, tăcere şi meditaţie, Vinerea Mare este cinstită mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Aşa rămâne ea in conştiinţa românilor contemporani.

În Vinerea Mare se ţine post negru şi nu lucrează nimeni. Dacă trebuie vreun mort îngropat, se-ngroapă numai cu bătaie de toacă, pentru că din momentul slujirii Punerii în Mormânt şi până în ziua Învierii nu se trag clopotele.

redactia

Lasati un comentariu