Apăraţi şi cuprul din Munţii Apuseni!

• publicat la: 5 May 2011
Apăraţi şi cuprul din Munţii Apuseni!

Ultima mare companie de stat din judeţul Alba, SC Cupru Min SA Abrud, înfiinţată în 1999 din compania veche, va fi privatizată – au decis autorităţile acestor vremuri!

Ea are patru licenţe de exploatare active la Roşia Poieni, lângă Roşia Montană: de minereu de cupru, de minereu de cupru cu conţinut scăzut, de andezit şi de calcar.

„Cupru Min SA Abrud este cel mai mare producător de concentrat de cupru din România.

Reluarea activităţii la 1 decembrie 2009, după aproape un an de la întrerupere, a fost posibilă ca urmare a plăţii în avans a unei cantităţi de concentrat de cupru de către partenerul comercial al societăţii. Reluarea activităţii la Roşia Poieni a avut legătură directă cu evoluţia preţului la cupru pe piaţa internaţională. Utilajele din carieră sunt vechi de acum 25 de ani. În uzină trebuie modificate fluxurile de producţie. Valoarea investiţiilor în retehnologizare este estimată de conducere la 100 de milioane de euro.” (Conform Dorin Ţimonea, Adevărul de Seară Alba Iulia, 14 decembrie 2009.) (Sublinierile ne aparţin.)

“Zăcământul de la Roşia Poieni este estimat la 900.000 de tone (60% din rezerva României de cupru), lucru care permite continuarea exploatării pe o perioadă de cel puţin 20 de ani. La Cupru Min Abrud lucrează în prezent 460 de muncitori. Exploatarea mineră a mai fost propusă de două ori pentru privatizare, în 2008 şi 2009, dar procedurile nu s-au finalizat din lipsă de oferte concrete. La Ministerul Economiei au fost înregistrate, în cursul anului 2010, două scrisori de intenţie, din partea firmei Minerals and Metals Group Australia şi din partea firmei Barrick Gold Corporation Romania, cu acţionari din Canada. Anunţul privind privatizarea exploatării minere este surprinzător având în vedere că în cele 10 luni de la repornirea activităţii, societatea a trecut de la pierderi de 2,5 milioane de lei la profit de 1,7 milioane de lei. Reprezentanţii Ministerului Economiei au motivat această decizie prin condiţia impusă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) atunci când s-a negociat acordarea ultimei tranşe de împrumut.” (Conform Dorin Ţimonea, Adevărul de Seară Alba Iulia, 17 ianuarie 2011.)

Menţionăm că în perioada 2002-2003, a explorat, tot la Roşia Poieni, căutând cupru, aur şi argint, societatea mixtă Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) (teoretic, Gabriel Resources Ltd. (Gabriel) 80,46%, statul (Minvest) 19,31%); aceasta pentru că Gabriel a încheiat, nu se ştie pe ce bază legală, un acord în 2002 („Gabriel entered into an exclusive option agreement in 2002 to evaluate the deposit”). (conform Raportului anual al lui Gabriel pe anul 2002, pag. 28.)

Amintim aici că resursele naturale (cupru, aur, argint, petrol, gaze etc.) trebuie exploatate în interesul naţional şi că nu pot fi înstrăinate, conform Constituţiei:

Constituţia, Art. 135:
(2) “Statul trebuie să asigure:…
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;…
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;

Constituţia, Art. 136:

(3) “Bogăţiile de interes public ale subsolului, … fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.”

(4) “Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.”

Privatizarea Cupru Min SA Abrud în general, şi acum în special, când preţul mare al cuprului face exploatarea de stat rentabilă, este inacceptabilă, din punctul nostru de vedere. FMI a pus condiţia privatizării din motive pe care nu le cunoaştem, dar le bănuim. Statul însă nu are voie să renunţe la resursele noastre naturale, el are voie doar să le gestioneze, în interesul naţional. S-a spus că retehnologizarea societatii Cupru Min SA Abrud ar costa statul 100 milioane de euro. Dar statul are aceşti bani. Ca dovadă, amintim câteva costuri avansate în ultima vreme:

National Arena : 150 mil.euro, ultima majorare (a patra ) de 36 mil.euro; în patru ani majorări de 50 % ;

Stadioane noi în construcţie sau proiect : Cluj (50 mil. euro), Braşov (30 mil. euro), Craiova (25 mil. euro), Suceava (10 mil. euro ), Bacău,Vaslui etc.;

Pasajul Basarab – circa 300 mil. euro (4 ajustări de preţ în ultimii ani);

„Diametrala” – bulevardul în construcţie în Bucureşti – 30 mil.euro;

Autostrada Transilvania : peste 7 miliarde euro; costuri triplate în 5 ani, cu circa 18 mil.euro/km;

Canalul Dâmboviţa (Bucureşti) – Dunăre : 450-500 mil.euro;

Autostrada „Soarelui”: 435 mil. euro;

Reactoarele 3+4 Cernavodă: 2,2 miliarde euro;

Casa poporului : cost anual 10 mil. euro, din care factura energetică (apă+energie electrică) – 3,3 mil. euro anual.

În concluzie, ne exprimăm pe această cale opoziţia fermă la privatizarea Cupru Min SA Abrud.

Statul nu are voie să renunţe la resursele noastre naturale, el are voie doar să le gestioneze, în interesul naţional. România este o ţară bogată în resurse minerale, are mari specialişti în domeniu şi trebuie să gestioneze cu înţelepciune această bogăţie, în folosul nostru, dar şi al generaţiilor viitoare.

Susţinem crearea un plan naţional pe termen scurt, mediu şi lung pentru dezvoltarea mineritului în România, de către stat, în interesul naţional. Profesionalismul, inteligenţa, patriotismul şi transparenţa totală sunt ingredientele necesare şi suficiente pentru reuşita în acest domeniu sensibil şi foarte important.

Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice

Prof.univ.dr. Ion Dobre,Prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu, Prof.univ.dr. Ion Smeureanu

sursa Cotidianul

comentarii

de Cornelia Vodoiu la 13 May 2012 - 18:22

In 2012 se implinesc 30 de ani de la absolvirea Facultatii de Chimie din Bucuresti. In 1978, la admiterea in Institutul Politehnic Bucuresti, Facultatea de Tehnologie Chimica au fost 40 de medii de 10.00. Amintesc un nume de care si azi sunt mandra: ANA MARIA CARSTEA, fiica profesorului universitar de la ASE, D-nul Carstea, Ana Maria fiind verisoara primara cu buna mea prietena MIUTA SOVAR din Fedelesoiu -Valcea.Fac parte din elita absolventilor de chimie din 1982, avand a doua medie pe tara, 9,62.Am avut 3 academicieni profesori: MARIA BREZEANU, VICTOR EMANUIL SAHINI, EUGEN SEGAL. Nu ne-am intalnit niciodata din 1982 si pana azi. NU INTAMPLATOR! Trebuia timp de 30 de ani ca si chimisti sa obtinem liganzi pentru complexarea aurului de la Rosia Montana, a cuprului de la Rosia Poieni. UNde este cercetarea strategica din domeniul neferoaselor?

Lasati un comentariu