România, condamnată la CEDO în “Dosarul Revoluţiei”

• publicat la: 24 May 2011
România, condamnată la CEDO în “Dosarul Revoluţiei”

Statul român a fost condamnat, marţi, la CEDO, în procesul intentat de Asociaţia “21 Decembrie” şi alte persoane pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, legat de ancheta în “Dosarul Revoluţiei”, urmând să-i plătească lui Teodor Mărieş despăgubiri de 6.000 de euro, potrivit Mediafax.

Completul de şapte judecători de la secţia a III-a a Curţii Europeane a Drepturilor Omului a decis că statul român a încălcat articolele 2 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viaţă şi, respectiv, la viaţă privată şi de familie .

Astfel, Curtea a decis ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, pentru încălcarea articolului 2, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, pentru încălcarea articolului 8.

Totodată, Guvernul român trebuie să plătească 20.000 de euro avocaţilor Antonie Popescu , Ioana Sfîrăială şi Ionuţ Matei, care l-au reprezentat pe Mărieş.

Soţii Vlase sunt părinţii unui tânăr care, la 19 ani, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost ucis la Braşov, în cadrul unei manifestaţii anticomuniste reprimate de forţele de ordine. Teodor Mărieş a acţionat în judecată statul în calitate de participat la manifestaţiile anticomuniste din timpul Revoluţiei.

Cei trei s-au plâns de lipsa unei anchete eficiente şi tergiversarea finalizării sale în dosarul reprimării Revoluţiei din decembrie 1989.

Potrivit soluţiei CEDO, care nu este definitivă, Mărieş a participat activ la Revoluţia din 1989, iar de-a lungul anilor a solicitat de mai multe ori anchetarea incidentelor din timpul manifestaţiilor anticomuniste.

Preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie” a susţinut că, în 1990, a fost supravegheat ilegal de autorităţile statului, care i-au interceptat telefonul.

În 2006, el a prezentat copii ale unor rapoarte de supraveghere. De asemenea, în 2002, Evenimentul Zilei publica un articol intitulat “Cei 13 supravegheaţi de către SRI”, însoţit de un document care ar fi aparţinut Serviciului Român de Informaţii. Documentul conţinea o listă cu numele a 13 persoane, printre care şi soţia lui Mărieş, pe numele căruia se întocmise abonamentul telefonic fix din casa celor doi.

În 2008, Asociaţia “21 Decembrie” a cerut SRI să comunice date despre interceptarea a trei telefoane mobile şi două telefoane fixe din sediul ONG-ului. În 2009, Mărieş a reiterat solicitarea către SRI, cerând să ştie dacă între decembrie 1989 şi 2009 a existat o autorizaţie de filaj în ceea ce-l priveşte, inclusiv prin interceptarea telefonului.

În februarie 2009, SRI i-a răspuns acestuia că, în baza Legii 51/1991 privind securitatea naţională şi Legea 14/1992 privind reglementarea activităţii SRI, sunt “imposibile” confirmarea sau infirmarea solicitării lui Mărieş, pentru că este necesară “respectarea prevederilor imperative ale legislaţiei în vigoare”.

CEDO a stabilit că România are o legislaţie necorespunzătoare în ceea ce priveşte colectarea şi păstrarea datelor personale de către serviciile secrete. Potrivit curţii, autorităţile române nu au respectat dreptul la viaţă privată a lui Mărieş şi nu numai.

Judecătorii au avertizat şi asupra faptului că în 2006 încă mai existau date confidenţiale culese de serviciile secrete în 1990, referitoare de Mărieş.

În ceea ce priveşte moartea lui Nicuşor Vlase, fiul soţilor Vlase, Curtea a criticat faptul că ancheta a durat mai bine de 20 de ani, autorităţile clasificând, în mod nejustificat, anumite informaţii esenţiale drept “secret” sau “strict secret”. Magistraţii europeni au arătat că, pe deasupra, părinţii victimei nu au fost ţinuţi la curent cu mersul anchetei sau cu închiderea sa.

Asociaţia “21 Decembrie 1989″ a mai depus la CEDO o plângere referitoare la dosarul 97/P/1990 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, cunoscut si sub numele de “Dosarul Revoluţiei”.

Organizaţia reclama tergiversarea soluţionării dosarului şi cerea să primească o copie a întregului document, pentru a-l studia.

CEDO a soluţionat favorabil cererea asociaţiei, astfel că autorităţile de la Bucureşti au transmis copii după majoritatea documentelor din dosar. Transmiterea unei copii a dosarului către organizaţia condusă de Mărieş a durat mai multe luni, fiind marcată de nenumărate controverse între liderul asociaţiei şi reprezentanţii mai multor instituţii ale statului. Pentru a convinge, Mărieş s-a aflat, în două runde, pentru mai multe zeci de zile în greva foamei.

sursa rlonline

Lasati un comentariu