Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

• publicat la: 21 May 2011
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Astăzi , 21 mai,  este sărbătoarea Sfintilor  Impăraţi Constantin şi mama sa, Elena.  Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au trăit la inceputul secolului al IV-lea al erei noastre. Sfântul Constantin a fost impărat al Imperiului Roman, iar mama sa Elena impărăteasă, soţia impăratului Constantiu Cloru.  In toate acţiunile sale, împaratul Constantin a fost susţinut de mama sa. De numele ei este legată aflarea Sfintei Cruci.

Constantin cel Mare, impărat roman (306-337), a devenit suveran al intregului Imperiu Roman după invingerea lui Maxenţiu şi a lui Liciniu. In ziua premergătoare luptei cu Maxenţiu, in anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă şi o inscripţie: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Impăratul va insemna toate steagurile armatei sale cu semnul sfintei cruci şi va intra biruitor in Roma. Prin Edictul de la Milano (313) a acordat libertatea de cult a creştinismului, acesta devenind religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare.

Impaăatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, invăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite si primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost  fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Cezareea. A murit la scurt timp in Nicomidia şi a fost inmormântat in Constantinopol, in biserica ctitorită de el.

Impărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut in provincia Bitinia. In anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la indemnul impăratului Diocletian, divorţează de impărăteasa Elena. Acesta nu se recăsătoreşte, ci trăieşte departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său. A reusit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins cu Crucea Domnului.

Impărăteasa Elena a zidit  Biserica Sfântului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locaşuri.

Semnificaţia numelor   Constantin şi Elena

Numele Constantin este de origine latină şi vine de la constans, constantis (“constant”, “ferm”).

Elena – Străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane (“torta”, “faclie”, dar şi “foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin gr. hele (“lumina arzatoare a soarelui”).

Obiceiuri şi tradiţii

Conform calendarului popular, ziua de Constantin şi Elena corespunde sărbătorii numite Constandinu Puilor sau Constantin Graur (patronul păsărilor din păduri).

Se crede că in această zi pasarile isi invaţă puii să zboare iar recoltele vor fi mâncate de păsări dacă se munceşte la câmp. De asemenea, se consideră că este ultima zi in care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, altfel acestea se vor usca. Este ziua in care păstorii işi aleg baciul şi locul stânelor, femeile alungă duhurile rele cu tămâie şi agheazmă iar bărbaţii aprind Focul Viu, in jurul căruia stau şi se afumă impreună cu oile, ca să fie ferite de rele cât timp vor sta la stână, in timp ce, prin zgomote şi strigăte, alungă vrajitoarele care fură sporul laptelui.

Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc sâmbătă onomastica de Sfinţii Mari Împăraţi Constantin şi Elena.Dintre cei 1.820.032 de români care îşi serbează ziua numelui 746.409 sunt bărbaţi şi 1.073.623 femei.

La mulţi ani tuturor celor care poartă aceste nume!

Redacţia

Lasati un comentariu