Ce iluzii vând universităţile publice anonime viitorilor studenţi

• publicat la: 4 July 2011
Ce iluzii vând universităţile publice anonime viitorilor studenţi

Spun că formează specialişti căutaţi acum pe piaţa muncii, spun că investesc în cercetare şi că excelează în câteva domenii pe care le scot în faţă. Universităţile publice de talie mică nu se mulţumesc cu un statut regional, se vor europene şi competitive cu acestea. Vezi cum se vând versus unde sunt ele în realitate în clasamentele naţionale.

Universităţile funcţionează ca fabrici de bani legitimate social. Împart diplome cu generozitate studenţilor cu dare de mână. Dar universităţi sunt multe, cele publice-fie şi mai mici şi mai obscure-au credibilitate mai mare decât cele particulare (pentru siguranţa recunoaşterii diplomei), de aici şi numărul mare de candidaţi care vor să le urmeze cursurile. În acest context, concurenţa între universităţi  e din ce în ce mai agresivă, fiecare livând candidaţilor  un discurs autosuficient despre performanţă academică, cercetare ştiinţifică şi formare de specialişti de vârf.

Universităţile publice mici susţin că formează specialişti ceruţi acum pe piaţa muncii. În fapt, recrutorii avertizează că avem foarte puţini specialişti, semnificativ mai puţini decât poate absorbi piaţa în acest moment. Şi atunci, unde sunt „specialiştii”pe care îi formează aceste universităţi?

Invariabil, universităţile mici propovăduiesc investiţia strategică în cercetare ştiinţifică. Realitatea este descurajantă, însă, în cele mai multe cazuri. Iată de ce:

În top 10 instituţii româneşti după cercetare ştiinţifică relevantă, realizat de Asociaţia Ad Astra, figurează universităţile publice din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Abia în top 20 intră universităţile de stat din Timişoara, Braşov, Oradea şi Craiova.

Ca metodă, MONEY.ro a studiat strategia de marketing a universităţilor publice mici din România, clasate între poziţia 21 şi 299, după activitatea de cercetare, în clasamentul instituţiilor cu activitate de cercetare din România, realizat de Ad Astra, unul dintre cele mai riguroase şi reprezentative clasamente din domeniu.

Am exclus din analiză institutele şi universităţile publice (inclusiv cele de medicină) sau private din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj şi Tîrgu-Mureş pentru facultatea de Medicină, prezente în clasament. Prin urmare, universităţile publice care urmează să fie analizate aici sunt: Alba-Iulia, Bacău, Reşiţa,  Tîrgovişte, Galaţi, Petroşani, Suceava, Piteşti, Ploieşti, Baia-Mare, Tîrgu-Jiu şi Arad.

Este important să precizăm metodologia studiului Ad Astra: autorii clasamentului au selectat toate publicaţiile ştiinţifice cu autori din România, indexate de Thomson ISI  în Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index şi Arts & Humanities Citation Index, indexate în anii 2002-2011 (până în iunie 2011). Au fost eliminate câteva articole clasificate greşit de ISI ca având autori din România (aproximativ 0,05% din articole), se arată pe pagina oficială a studiului.

Citeşte mai jos sloganurile universităţilor publice obscure şi în ce măsură se regăsesc în realizărilor lor.

Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba-Iulia se vinde cu sloganul „competiţie, dinamism, performanţă”.

Universitatea activează pe piaţă de 20 de ani.
Universitatea îşi propune ţinte mari: vrea cercetare ştiinţifică, vrea să formeze specialişti dar să şi atragă specialişti în Alba.

„Pe plan regional şi naţional, misiunea Universităţii constă în: recuperarea şi valorificarea tradiţiei istorico-culturale prin pregătirea generaţiei tinere, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a creaţiei de valori, pentru diminuarea şi, treptat, eliminarea decalajului dintre Alba Iulia ca simbol naţional şi Alba Iulia ca realitate socială, ştiinţifică şi culturală; asigurarea cadrului instituţional de punere în valoare şi dezvoltare a potenţialului de competenţe din Alba Iulia şi zonă, atragerea specialiştilor din alte zone ale ţării, constituirea şi dezvoltarea unei comunităţi academice care să asigure valorificarea deplină a tezaurului istoric şi cultural, paralel cu deschiderea spre noile orizonturi ale cunoaşterii şi practicii sociale”, se arată pe site-ul facultăţii.

Cum nu se prea împlinesc dezideratele:

Universitatea publică din Alba se află pe poziţia 93 din 299, în topul instituţiilor cu activitate de cercetare din România. Universitatea 1 Decembrie 1918 a publicat doar 7 articole conforme cu criteriile impuse de clasamentul Ad Astra.

Astfel că, de la deziderat la fapte, drumul e pavat, momentan, doar cu iluzii împachetate dezirabil în cuvinte mari: „punere în valoare şi dezvoltare a potenţialului de competenţe din Alba Iulia şi zonă” sau „dezvoltarea cercetării ştiinţifice”.

Pentru Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău cercetarea ştiinţifică este o obligaţie profesională.

Universitatea este pe piaţă de 50 de ani.
Cercetarea ştiinţifică reprezintă una dintre misiunile fundamentale ale Universităţii Vasile Alecsandri şi reprezintă unul dintre principalele criterii de evaluare a calificării şi apreciere a performanţei academice, susţin oficialii instituţiei de învăţământ superior. Cercetarea ştiinţifică stă la baza procesului de învăţământ superior, care asigură formarea de resurse umane înalt calificate şi constituie, prin norma didactică, o obligaţie profesională, ne mai asigură ei.
Deşi Universitatea îşi defineşte o misiune cu un pronunţat caracter regional,  (n.red. aceasta) are o politică activă în promovarea schimburilor internaţionale, atât la nivel didactic, cât şi în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică, concretizată prin numeroase acorduri de colaborare şi activităţi diactice şi de cercetare derulate în parteneriat, se arată pe pagina oficială a universităţii.

În realitate, universitatea de stat din Bacău nu figuează în clasamentul realizat de Ad Astra:  lista instituţiilor cu activitate de cercetare din România.

Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa (UEMR): modelează-ţi viitorul cu noi! Nu contează mărimea, ci excelenţa în cercetare.

Universitatea activează pe piaţă de 39 de ani.
Universitatea publică din Reşiţa propune reafirmarea universităţilor mici în cursa nebună după studenţi, invocând argumente de altfel pertinente dar nu convingătoare, precum eficienţa economică a facultăţilor, flexibilitatea sau excelenţa în cercetare.
„Mărimea universităţilor, în acest proces de schimbare, nu va constitui, în mod obligatoriu, un avantaj. Avantaje vor constitui însă, cu siguranţă, excelenţa individuală şi instituţională în învăţământ şi cercetare, flexibilitatea, eficienţa economică, şi, nu în ultimul rând, voinţa unită a întregului personal”, se arată în viziunea UEMR.
În ce domenii susţine că face performanţă:

Agregate energetice de mare putere: hidroagregate, motoare şi generatoare electrice, turbine eoliene şi centrale solare;
Ingineria materialelor: ingineria suprafeţelor, materiale cu memoria formei, expertize metalurgice şi metalografice;
Managementul inovaţiilor/educaţie antreprenorială;
Turism şi servicii: în domeniul turismului tematic – turism industrial, turism de aventură, ecoturism, agroturism);
Drept comunitar;
Consiliere integrativă.

În realitatate, universitatea publică din Reşiţa se află pe poziţia 225 din 299, în topul instituţiilor care fac într-adevăr cercetare în România, relativ la intervalul 2002-2011. În perioada antemenţionată universitatea a publicat doar 3 articole care respectă normele internaţionale luate în calcul de autorii studiului Ad Astra.

Universitatea Valahia din Tîrgovişte: „excelenţă în educaţie” de 19 ani.

Ce îşi propune: învăţământ şi cercetare ştiinţifică de calitate, deschidere academică europeană.
Unde se află în raport cu celelalte universităţi?

Universitatea de stat din Tîrgovişte se poziţionează onorabil în topul instituţiilor după activitatea de cercetare între 2002 şi 2011. Universitatea Valahia ocupă poziţia 26 din 299, cu 44 de articole publicate  conform exigenţelor internaţionale, în intervalul antemenţionat. Rezultatele instuţiei o plasează astfel printre cele mai bine cotate din clasa universităţilor publice mici din România.

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi se promovează cu „tradiţie în performanţă”.

Pe piaţă de 37 de ani.
Unul dintre obiectivele universităţii vizează dublarea numărului de studenţi în următorii 5 ani.

„Universitatea a iniţiat şi dezvoltat cooperari bilaterale cu instituţii de învăţământ superior din peste 50 de ţări din întreaga lume. Universitatea a strâns legăturile şi cu ţările vecine între care Ucraina şi Republica Moldova ocupă un loc important, relaţii concretizate prin semnarea unor convenţii tripartite şi regionale, cât şi numărului mare de studenţi din aceste ţări care studiază în instituţia noastră”, se arată pe pagina oficială a universităţii.
Judecând obiectiv, după rezultate, Universitatea de stat din Galaţi ocupă poziţia 21 din 299 în topul realizat de Ad Astra, fiind printre cele mai bine cotate universităţi de la noi. Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi a publicat 71 de articole conforme cu normele internaţionale, în perioada 2002-2011.

Universitatea Petroşani: societatea are nevoie de cercetare ştiinţifică şi noi o oferim!

Pe piaţă de 63 de ani. Un obiectiv invocat cu aplomb de instituţia de învăţământ superior este investiţia strategică în cercetarea ştiinţifică.
Universitatea propune o „simbioză între procesul formativ şi cercetarea ştiinţifică”, se arată pe pagina oficială a universităţii. Formarea specialiştilor şi creşterea rolului cercetării ştiinţifice prin publicarea rezultatelor cercetării în reviste de prestigiu din ţară şi străinătate sunt printre cele mai importante ţinte ale universităţii, se mai arată pe pagina oficială a instituţiei publice de învăţământ superior.

La capitolul rezultatele cercetării ştiinţifice, Universitatea publică din Petroşani nu figurează în topul realizat de Ad Astra.
Emil Pop, Rectorul Univeristăţii Petroşani, măsoară performanţa cercetării în instituţia pe care o administrează contabilizând participarea UP la conferinţe internaţionale:
„În anul 2010 universitatea a depus eforturi mari pentru sprijinirea colectivelor de cercetare ştiinţifică prin asigurarea unui cadru adecvat cercetării. S-au urmărit sprijinirea financiară pentru participarea la conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale, mai ales cele de tip ISI, dar şi încheierea de contracte cu agenţii economici şi accesul la fondurile st ructurale”, a declarat Emil Pop la deschiderea anului universitar 2010/2011.

Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava: educaţie la cost relativ scăzut în locul cu cea mai mare densitate de monumente UNESCO din această parte a Europei.

Educaţie superioară cu bani puţini în Bucovina multiculturală-aşa se promovează universitatea publică din Suceava. USV activează de 21 de ani pe piaţă, în forma actuală.
USV ocupă poziţia 40 din 299 în clasamentul Ad Astra, cu 28 de articole publicate între 2002-2011, după standardele internaţionale luate în calcul de autorii studiului.

LISTA UNIVERSITĂŢILOR PUBLICE CARE SE PROMOVEAZĂ REALIST

Universitatea din Piteşti-universitate antreprenorială.

De 20 de ani pe piaţă.  Universitatea din Piteşti îşi propune ţinte mai realiste, cum ar fi formarea de ingineri specializaţi în proiectarea şi fabricarea maşinilor şi ingineri cu expertiză în electronică aplicată.

Universitatea din Piteşti nu are fantezii europeniste, cel puţin nu în discursul explicit. Cu toate acestea, instituţia ocupă locul 32 din 299 în clasamentul Ad Astra, cu 23 de articole publicate după rigorile internaţionale luate în calcul în analiză.

Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti: formează specialişti pentru industria de profil.

De 63 de ani pe piaţă.Universitatea marşează pe îmbunătăţirea activităţii de cercetare, pe  participarea la competiţii interne şi internaţionale de proiecte de cercetare şi dezvoltarea parteneriatelor cu companii şi institute de cercetare din ţară, se arată în  planul operaţional pe 2011

În ceea ce priveşte rezultatele investiţiei în cercetare, Universitatea publică din Ploieşti ocupă poziţia 46 din 299, în clasamentul invocat aici, cu 30 de cercetări ştiinţifice publicate după exigenţele internaţionale luate în calcul de autorii studiului, între 2002 şi 2011.

Universitatea de Nord din Baia-Mare-fără mesaj de promovare explicit.

De 45 de ani pe piaţă.
Universitatea de Nord îşi propune să crească vizibilitatea naţională şi internaţională a activităţii de cercetare, precum şi ponderea contractelor de cercetare şi dezvoltare în raport cu finanţarea de bază, se arată în planul operaţional al instituţiei pe 2011.

Universitatea ocupă locul 48 din 299 în top, cu 17 cercetări ştiinţifice relevante analizei, publicate între 2002 şi 2011.

Universitatea Aurel Vlaicu din Arad: omniprezentă pe portaluri de specialitate.

De 20 de ani pe piaţă.
Universitatea publică din Arad se promovează prin cifre şi pe reţele sociale şi portaluri de profil.
Astfel, universitatea publică din Arad se „vinde” măsurând prezenţa sa în clasamentele naţionale şi în publicaţiile internaţionale (pe partea de cercetare ştiinţifică). Pe partea online, UAV contabilizează pe pagina sa oficială prezenţa pe facebook, answers.com, Youtube, 4international colleges and universities şi pe portalul de profil movonnet.eu.

Universitatea ocupă poziţia 83 din 299, cu 13 articole relevante studiului, publicate între 2002-2011.

Universitatea Constantin Brâncuşi din Tîrgu-Jiu: „avantaj competitv prin management strategic”.

La Universitatea Constantin Brâncuşi din Tîrgu-Jiu se face elogiul strategiei în mesajul de promovare al universităţii: de la gândire strategică,  management strategic, la analiză strategică, elaborare şi implementare de strategii.

Universitatea se află în competiţie directă cu Universitatea din Craiova, din Petroşani, Piteşti şi Arad, spun oficialii instituţiei pe pagina oficială a UCB.
Universitatea ocupă locul 84 din 299 în top, cu 6 articole relevante publicate între 2002 şi 2011.

sursa money.ro

comentarii

de marina la 6 July 2011 - 09:09

Mai documentati-va!
Clasamentul Ad Astra, pe care bazati are valoare 0, dar voi de unde sa stiti???
Inteleg ca aveti o problema cu univ mici, dar si acolo, insulari sau cum or fi, poate muncesc FOARTE mult niste oameni. Pacat ca nu stiti sa faceti diferente, n-ati evoluat pana acolo. Iau numai exemplul Universitatii ”1 Decembrie 1918”, care are postate pe site 2 clare documente necesare oricarei judecati: Certificatul de Incredere Ridicata și – mai important, recenta EVALUARE MECTS. Veti putea compara cu datele de acolo datele AD-Astrei. Doar la articolele ISI diferenta este de aproape 150!!!

Autorii acestui articol au terminat vreo facultate cu profesori care nu erau la scoala???

Lasati un comentariu