Pagina principala / Istoric / Dacii si romanii au făcut mai multe autostrăzi decât Boc

Dacii si romanii au făcut mai multe autostrăzi decât Boc

O uluitoare descoperire recentă arată că dacii aveau o reţea de drumuri pavate, intre 6 şi 12 metri lărgime intr-o sumă de 764 de km, care legau principalele oraşe dacice intre ele, dar şi cu fortăreţele montane. De pildă, in zona Caraşului există un tronson dacic care a fost scos la lumină de arheologi si care, deşi are peste 2000 de ani, este in condiţii mult mai bune de circulaţie decât drumul naţional din aceeaşi zonă.

La reţeaua dacică, după 105 dC., s-au adăugat si drumurile contruite de romani, cel mai important fiind acela care lega Drobeta, in paralel cu Oltul – la 20-25m de acesta, şi care apoi ajungea până in zona Bran. O altă legătură importantă era cea dintre Porolissum şi Sarmisegetuza. Calitatea acestor drumuri moştenite mai ales de la daci atestă o tehnologie superioară, la vremea când erau folositi caii ca mijloc de transport, precum şi căruţele, ori carele de luptă, ele echivalează cu veritabile autostrăzi. Să mai spunem că un important drum, a cărui fotografie o redăm alăturat se află in zona Apusenilor, in regiunile aurifere, si lega zona de azi a Aradului, cu o legătură spre Baia Mare şi Satu Mare, tot de Sarmisegetuza, fiind, dacă vreţi, un precursor al Autostrăzii Transilvania.

Adaugăm la toate acestea că după cucerirea Dobrogei şi după dezvoltarea cetăţilor la nord de Dunăre, pe tot parcursul acesteia, un drum de o calitate exceptională pentru acele vremuri lega zona Târgovişte de azi cu zona Giurgiu şi Oltenita, care avea o ramificatie directă spre Adamclisi, ca apoi să ajungă la Pontus Euxim, in zona Mangalia. Ca atare, romanii, alături de dacii cuceriti au realizat cu mult inainte şi Autostrada Soarelui, numai că aceştia chiar izbutiseră să si ajungă la Marea Neagră cu ea. Acest drum este mentionat ca fiind unul destul de sigur, cu toate că străbătea pădurile dese de la sud de Carpati si era păzit de patrulele romane.

Pe lângă aceste drumuri principale, aşa cum spuneam, veritabile autostrăzi, in lungime totală de 764 km, dacii mai aveau tot felul de drumuri (publice, militare, vicinale, private), fiind asemuite cu drumurile naţionale, judeţene, sau comunale de astăzi. De altfel, multe din drumurile nationale ce străbat azi România au fost construite pe traseele dacice şi romane, care la 254 dC adunau o reţea toatală de aproximativ 12.000 km, numai din cele descoperite până astăzi, e adevărat in intreaga Dacie, al cărei teritoriu era mult mai vast decât cel actual al ţării noastre. Foarte multe drumuri existau si la sud de Dunăre, cu legături spre Macedonia si Grecia. Si, fireşte, cu Roma, căci, nu-i asa „toate drumurile duc la Roma”. Drumul din imaginea de mai sus, pe care incap lejer două camioane unul lângă altul arată şi astăzi in conditii perfecte, mai bun ca multe drumuri actuale.

Incă de pe vremea lui Burebista se mentionează si o reţea de drumuri de apărare, care duceau armatele dacilor (uneori de peste 40.000 de luptători) spre fortifiicatiile montane, fiind mentionată si o retea de tuneluri subterane care treceau pe sub munţi şi de unde geţii purtau războaie de hărţuire (gherillă) cu invadatorii. Cu toate că acestea sunt mentionate nu s-a găsit până acum această reţea, dar există anumite indicii că a fost astupată de armata de elită a lui Traian, după trădarea unor căpetenii dace care le-au arătat, ceea ce a si condus la nimicirea trupelor fidele lui Decebal.

Ca atare, dacii si romanii au construit autostrăzi nu numai cât n-a putut face Emil Boc, cu cele câteva zeci de km ale Autostrăzii Transilvania, dar cât toţi conducătorii moderni, incepând cu Ceausescu si cu Autostrada Bucuresti – Pitesti si terminând cu eterna Autostrada Soarelui.

Dar iată si un exemplu din ce spun izvoarele: „Pe timpul impăratului Septimiu Sever (193 – 211) s-a construit Limes Transalutanus. Era un val continuu de pământ bătătorit, cu ranforsări de piatră si lemn, pavat cu piatră cioplită, flancat cu cărămidă arsă, situat la 10-50 km departare de Olt, ce pornea de la Dunăre (Flamânda, de azi) si ajungea până in fata pasului Bran, având o lungime de 235 km. Valul era inalt de 3 m si lat de 10-12 m”. In legatură cu acest drum se mai specifică si faptul că era un traseu liber, pentru care nu se percepea nicio taxă de drum (!).

sursa Bestbigdeal

comentarii