FMI va trimite o echipă în România să ia măsuri de relansare a pieţei muncii

• publicat la: 25 July 2011
FMI va trimite o echipă în România să ia măsuri de relansare a pieţei muncii

Un pachet de măsuri dedicat pieţei muncii, inclus în premieră într-un acord cu FMI şi Comisia Europeană, va fi aplicat din toamnă, o echipă dedicată acestui subiect urmând să ajungă în România peste trei luni, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), după întâlnirea cu dele­gaţia Fondului.

Reprezentanţii FMI au spus că este atipic acest program, fiind vorba de faptul că boardul Fondului a cerut unei misiuni să se ocupe nu numai de probleme macroeconomice, ci şi de piaţa muncii din România, care a devenit una din zonele de maximă vulnerabilitate, potrivit preşedintelui BNS. El a adăugat că este posibilă o finanţare suplimentară din partea forurilor internaţionale pe care România ar putea să o primească pentru aceste programe.

România nu a avut o politică prin care să crească gradul de ocupare a populaţiei şi de aceea numărul de salariaţi din statistici a scăzut continuu, peste 700.000 de angajaţi au dispărut de pe statele de plată ale angajatorilor în mai puţin de doi ani. Soluţia pe care au avut-o la recesiune, atât mediul privat, cât şi cel de public, s-a bazat pe disponibilizări.

Este vorba de un ansamblu de măsuri coerente care să ducă la rezolvarea problemelor de ocupare, dar şi a problemelor sociale care vizează câteva categorii vulnerabile, cum sunt tinerii, persoanele care au peste 45 de ani, persoanele cu handicap şi minorităţile”, a spus Costin, citat de Mediafax.

Numărul de salariaţi cu forme legale de muncă a ajuns la 4,130 milioane la finele lunii aprilie, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, existând de două ori mai puţini angajaţi cu forme legale decât în 1990, când numărul de salariaţi era de 8,1 milioane de persoane. Dar în realitate, cei care muncesc sunt mult mai mulţi, populaţia ocupată fiind de peste 9 milioane de persoane.

O altă statistică, efectuată trimestrial de INS, şi care a relevat că la finele anului trecut numărul de salariaţi era de 6,09 milioane de persoane, este făcută printr-o anchetă în aproximativ 30.000 de gospodării. Explicaţia pe care a dat-o Statistica pentru diferenţa dintre cele două raportări este că în anchetele din gospodării au intrat şi angajaţii din forţele armate (260.000 de “bugetari speciali”, din structurile secrete ale Ministerului de Interne, Apărare, SRI, SPP etc.), dar şi persoanele care lucrează în “sectorul informal sau la negru”.

Codul muncii a avut parte în 2011 de cea mai importantă modificare din ultimii nouă ani, la presiunile mai mult sau mai puţin directe ale FMI, legea intrând în vigoare la începutul lunii mai. Guvernul a motivat necesitatea schimbării legislaţiei muncii din nevoia de flexibilizare a pieţei muncii, solicitată de angajatori şi de investitorii străini.

Principalele schimbări aduse prin legea de modificare a Codului muncii vizează în mod special aspecte legate de prelungirea perioadei de probă, a contractelor temporare de muncă şi a contractelor pe perioadă determinată de timp, dar şi majorarea sancţiunilor aplicate angajatorului pentru munca la negru.

Noul Cod al muncii duce la o flexibilizare a pieţei, în aşa fel încât rata de ocupare să crească măcar cu 5-6%, având în vedere că, până în 2020, România ar trebui să ajungă la o rată de ocupare de 70%. România are una dintre cele mai mici rate de ocupare (raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi angajaţii care lucrează legal) din Europa.

sursa zf.ro

Lasati un comentariu