Pagina principala / Flux Stiri / Marele Zid Verde din Sahara – cum reuşesc unii să rămână in istorie

Marele Zid Verde din Sahara – cum reuşesc unii să rămână in istorie

In nordul Senegalului, in Widou, se scrie istoria. O pepiniera construita de Departamentul apelor si padurilor reprezinta speranta unui continent. Pe pamantul arid, macinat in picioare de animalele salbatice, la marginea desertului Sahara, va creste candva o mandrete de padure, care isi are radacinile aici.

In containere mici de plastic, 390.000 de plantute isi desfac primele frunze, in asteptarea plantarii, la inceputul sezonului ploios, in iulie, cand vor avea cele mai bune sanse de supravietuire, scrie Time.

Widou este una din primele comunitati selectate de guvernul senegalez pentru a incepe proiectul Marele Zid Verde, o idee pan-africana initiata in 2005, cu scopul de a crea o „centura” de copaci, lata de 15 kilometri si lunga de 7.600 de kilometri, de la Dakar la Djibouti, care sa opreasca avansul desertului. Din cele 11 state care colaboreaza la acest proiect, Senegal are de plantat 535 de kilometri de „zid”, aceasta tara fiind si prima unde proiectul incepe sa prinda forma – sau mai bine zis radacini.

Colonelul Matar Cisse, seful agentiei nationale pentru marele zid verde, crede ca este un poiect absolut nebunesc, dar „e mai bine sa-l privim ca pe o incercare de a crea cea mai densa padure posibila, pentru a dezvolta retentia apei in sol, pentru a crea rezervatii naturale pentru fauna, care aproape a disparut”.

Prin acest zid, africanii „au decis sa colonizeze desertul, in loc sa fie la mila lor”.

Cu timpul, agronomii, botanistii si specialistii in sol, si-au imbunatatit munca – au inceput prin selectarea speciilor care au cele mai multe sanse sa supravietuiasca atat conditiilor dure din desert, cat si oamenilor. Acacia senegal a fost ales pentru ca produce guma arabica, un alt copac pentru ca produce fructe si ulei, altul pentru fructele sale. „Trebuie sa plantam copaci pe care oamenii sa nu doreasca sa ii taie”, a explicat un profesor de ecologie de la Universitatea Dakar.

Distanta de plantare intre pomi a fost marita, pentru a evita competitia intre plante. Intrucat solurile sunt foarte saracite, pentru a creste ceva pe ele, trebuie recompuse si reimbogatite in ceea ce priveste continutul de bacterii – asta este partea cea mai grea a proiectului, cred specialistii, si cea care va dura cel mai mult pentru a-si dovedi viabilitatea. Abia peste 7-8 ani se va putea vedea daca experimentul functioneaza.

Proiectul Zidului Verde este o provocare tehnica, dar mai ales una pentru oameni – daca oamenii nu sunt convinsi ca aceasta centura de padure le va imbunatati viata, proiectul va esua. Parcelele impadurite vor fi, pentru primii cinci ani, inconjurate de un gard, iar proprietarii de turme care vor sa aiba acces inauntru pentru a-si hrani animalele trebuie sa respecte cateva reguli simple: fara topoare si fara chibrituri.

Mai mult, cum proiectul are doar 30 de angajati, tehnicieni, Zidul Verde se bazeaza pe oamenii simpli care sa-l ingrijeasca si sa-l inmulteasca.

sursa ziare.com