Preotul Ludovic Vida din Carei

• publicat la: 2 July 2011
Preotul Ludovic Vida  din Carei

Mărturisitor al credinţei

Cei mai mulţi istorici de astăzi au o mare vină, aceea că nu mărturisesc adevărul întreg. De multe ori rostesc adevăruri trunchiate sau lucrurile sunt prezentate contrar adevărului. Nenorocirile care se ţin lanţ de naţiunea românească ar trebui să ne dea de gândit. De multe ori mă întreb, ca oarecând Nicolae Iorga – marele nostru istoric: de ce românii n-au primit, după 1504 jurisdicţia bisericească a Romei? S-au întrebat şi alţi istorici sau alte personalităţi culturale ale naţiunii noastre.

Exemplu preotului greco-catolic Ludovic Vida este unul de apreciat, de om de o deosebită integritate morală chiar dacă a trecut prin infernul puşcăriilor politice ale Epocii de Aur’’. Un răsunet de peste veacuri se adresează parcă azi românilor, ca o oarecând Isus femeii Cananeience, să se trezească la realitate.Ludovic Vida s-a născut la Carei in data de 13 octombrie 1885.

Între martirii şi mărturisitorii Bisericii Greco-Catolice Române, figurează şi preotul Ludovic Vida din Dieceza greco-catolică a Maramureşului. Şematismul veneratului cler al Diecezei greco-catolice de Oradea editat în anul 1909, la pagina 297 îl prezintă pe Ludovicus Vida ca fiind unul dintre cei doi prefecţi de studii ai Seminarului orădean.

Activitatea lui a fost prodigioasă în cadrul Seminarului greco-catolic din Oradea unde funcţionează o bună perioadă în calitate de prefect de studii şi după hirotonirea sa ca preot.

În anul 1912, aşa cum reiese din documentele vremii a fost primul conducător al Societăţii de Lectură ’’Sf. Ioan Gură de Aur’’ din Seminarul de la Oradea. Această societate avea drept scop promovarea şi cultivarea limbii române şi a tradiţilor naţionale şi desigur studiul intens al obiectelor din domeniul religiei. Canonicul Ludovic Vida, pe atunci tânăr preot la Oradea, a pregătit statutele Societăţii de Lectură, şi a iniţat şedinta de constituire, ţinută în ziua de 3 noiembrie 1913. Iată ce spunea canonicul Ludovic Vida la împlinirea a 25 de ani ai Societăţii, adică in 1939:

’’Şi azi cu drag îmi aduc aminte de acele zile, când cu primii membri ai Societăţii (cei douăzeci de teologi din anul şcolar 1913-1914) ne-am adunat, am discutat şi formulat statutele Societăţii conform cărora şi-a început activitatea.’’

(Vestitorul din 29 iunie 1939 pagina 13)

Din vara anului 1914, părintele Ludovic Vida a devenit preot militar în regimentul 5 din Satu Mare, ocazie cu care conducerea Societăţii revine altor preoţi; însă niciodată preotul Ludovic Vida n-a încetat a fi ’’părintele acesteia’’, dovadă faptul că în anul 1925 s-a înscris ca membru pe viaţă al Societăţii.

Din anul 1918 funcţionează ca preot în oraşul său natal, Carei şi apoi ca protopop.

Odată cu reorganizarea, în 1930, a eparhiilor Bisericii Române Unite cu Roma, preotul şi protopopul Ludovic Vida este repartizat la nou înfiinţata eparhie a Maramureşului, unde devine canonic şi apoi vicar general.  A fost distins şi cu titlul de ’’prelat papal’’. Desfiinţarea Bisericii Române Greco-Catolice îl găseşte ca fiind un preot activ, serios şi devotat principiilor de viaţă morale. De aceea compromisul unei trădări sub forma semnăturii era cu neputinţă din partea vicarului general Ludovic Vida. Iată o pildă vie pentru tinerii de astăzi – perseverenţa într-o ţinută morală demnă. Convingerile sale religioase, acelea de a nu trăda, de a nu accepta trecerea la altă religie, l-au costat ani grei de închisoare. A fost arestat împreună cu episcopul său, dr. Alexandru Rusu, la data de 29 octombrie 1948. După eliberarea din închisoare, în anul 1964 şi-a reluat legăturile cu episcopul dr. Ioan Dragomir, noul episcop al Maramureşului,prin părintele Alexandru Săsăran aşa cum mărturisesc documentele vremii.

Necrologul Eparhiei Greco-Catolice Române a Maramureşului la poziţia a patra, precizează că era printre primele persoane importante din dieceză alături de episcopii dr. Alexandru Rusu, dr. Ioan Dragomir, dr. Bob Gheorghe – prepozitul capitular:

Vida Ludovic

Locul şi data naşterii:…..Carei, 13. X.1885

Starea civilă:………………celib

Data hirotonirii:…………1911

Calitatea avută în 1948: canonic, vicar-general la Baia Mare

Condamnat:……………..Da, 10 ani, în 14. II. 1957 de Tribunalul Militar Oradea

Arestat prima dată în 29. X. 1948, a doua oară în 14. VIII. 1956

Perioade de detenţie:…29. X. 1948 – 1955, 1957-1964

Locuri de detenţie:…….Mănăstirea Ortodoxă Neamţ, Sighet, Gherla, D.O (Domiciliu Obligatoriu) Valea Călmăţui – Brăila.

Locul şi data morţii:…1968 Tăuţii Măgherăus 11 XII.

Şematismul Veneratului Cler al Eparhiei Greco-Catolice Române a Maramureşului, pe anul 1936, la pagina 13 consemnează următoarele despre canonicul Ludovic Vida:

Capitlu Bisericii Catedrale a Eparhiei Maramureşului

Canonic eclesiarh, sau custode

Rvmul LUDOVIC VIDA, vicat general substituit, asesor şi fisc consistorial, asesor al Serviciului de conturi diecezan şi al Tribunalului matrimonial de II instanţă, preşedinte al Reuniunii diecezane de misiuni, asistent al AGRU-ului diecezan, curator al bisericii catedrale, asesor al Consistorului episcopesc de Oradea, comisar episcopesc al pelerinajelor eparhiale, delegat eparhial în comitetul central al ‘’Federaţiunii Reuniunilor mariane’’, camerar papal.

Acestui mare bărbat al Bisericii Române Unite cu Roma, mare patriot, i se cuvinte recunoştinţa celor de azi. Istoricii adevăraţi sunt obligaţi în conştinţă să aprecieze la justa lor valoare viaţa, activitatea şi suferinţa acestora pentru vremuri mai bune. Preotul Ludovic Vida, rămâne ca o carte plină de frumuseţe pentru biserică şi neam. Iar celor ce tărăgănează restituirea bisericilor şi a patrimoniului Bisericii Greco-Catolice le spune: “Nu vă bucuraţi că aveţi puterea astăzi să ne daţi sau să nu ne daţi cheile bisericilor noastre. Această cauză o vom căştiga sigur în viitor, deoarece avem avocaţi buni în ierarhii şi preoţii noştri martiri.”

Pr. Eugen Radu Sava

comentarii

de nicolae la 17 July 2011 - 15:19

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! Se vorbeste prea putin despre asemenea oameni de caracter,ar fi binevenita o actiune ca sa duca la o mai buna cunoastere a tuturor celor s-au sacrificat pentru pastrarea religiei in care s-au nascut si pentru comunitatea din care au facut parte.

de Pr. Iosif Mareș la 19 February 2017 - 17:23

Pr. Ludovic Vida, după ce a fost eliberat, a locuit un timp în Faraoani, județul Bacău. A celebrat sfintele Taine într/0 casă particulară. Am luat parte și eu la multe liturghii celebrate. Dumnezeu să-l fericească. Pr. Iosif Mareș, Bacău

Lasati un comentariu