Pagina principala / Stiri interne / Boc s-a întors cu mâna goală din China

Boc s-a întors cu mâna goală din China

Premierul Emil Boc şi delegaţia oficială a României s-au întors din China doar cu promisiunile unor posibile colaborări, însă fără să fi încheiat niciun contract concret. Spre deosebire de rezultatul excursiei lui Boc, vizita altor lideri europeni la Beijing s-a terminat cu semnarea unor contracte de zeci de miliarde de euro.

Premierul Emil Boc, însoţit de trei miniştri şi de o suită de oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri, a avut un program foarte încărcat în timpul vizitei sale în China, care a durat şapte zile. S-a întâlnit cu şeful statului chinez, cu omologul său de la Beijing, cu autorităţi şi cu reprezentanţii unor importante companii locale, însă fără a semna niciun contract concret.

Pe parcursul vizitei, oficialii români au anunţat proiectele care au atras atenţia chinezilor, proiecte care depăşesc 14 miliarde de euro, potrivit calculelor „Adevărul”. Însă interesul companiilor chineze pentru aceste proiecte era deja cunoscut. La începutul acestui an, „Adevărul” a scris că realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă – cel mai mare proiect din istoria României, estimat la peste patru miliarde de euro – a atras interesul unei companii chineze exact în perioada când trei dintre investitorii europeni din acest proiect îşi anunţau retragerea. Se cunoştea, de asemenea, şi interesul chinezilor pentru hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti (1,3 miliarde de euro) şi de intenţia lor de a realiza o nouă termocentrală la Doiceşti (700 de milioane de euro), de a moderniza minele de cărbune şi de cumpăra acţiuni la Transelectrica.

n infrastructura de transport, autorităţile române au mai anunţat şi în trecut că investitorii chinezi vor să obţină contracte pentru autostrada Sibiu-Piteşti (3,2 miliarde de euro), trosonul de metrou Bragadiru-Voluntari (două miliarde de euro), centura de nord a Capitalei (un miliard de euro), canalul Bucureşti-Dunăre (un miliard de euro), canalul Siret-Bărăgan şi un nou pod peste Dunăre. Prin urmare, nici măcar în ceea ce priveşte manifestarea intenţiei Boc nu obţinut nimic în plus.

Cu ce s-au întors Merkel şi Sarkozy

Aceasta deşi astfel de vizite se termină de regulă cu semnarea unor acorduri ferme extrem de importante, iar alţi lideri europeni s-au întors cu tolba plină de la Beijing. Spre exemplu, cancelarul german, Angela Merkel, a semnat cu omologul său chinez contracte de 15 miliarde de dolari la sfârşitul vizitei care a avut loc în luna iunie. Şi preşedintele francez, Nicholas Sarkozy, a încheiat contracte de 20 de miliarde de dolari în 2007, la Beijing, iar anul trecut, când omologul său Hu Jintao i-a întors vizita, valoarea acordurilor semnate a fost de 22,7 miliarde de dolari.

Chinezii au deja experienţe neplăcute

„S-au discutat multe lucruri în timpul vizitei, s-a vorbit despre proiecte de interes, dar dincolo de asta, nimic. Există o şansă ca aceste intenţii să se concretizeze, dar trebuie să aşteptăm”, a declarat, pentru „Adevărul”, analistul financiar Aurelian Dochia. Potrivit acestuia, chinezii au mai fost interesaţi şi în trecut de proiecte mari în România, care într-un final au fost blocate. „Era vorba despre podul peste Dunăre de la Brăila, pe care chinezii voiau să-l facă de la cap la coadă, inclusiv să asigure finanţarea. Ei veniseră cu toată seriozitatea, dar proiectul s-a împotmolit, deci au deja experienţe neplăcute la noi”, a mai spus Dochia. Pe de altă parte, Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată, spune că semnarea unor contracte ar trebui să se concretizeze la următoarele întâlniri.

„Nu ştiu dacă se practică semnări de contracte la primele vizite, dar este bine că ne întărim relaţiile cu China. Cultura asiatică de afaceri se bazează pe relaţii de încredere, care cer timp”, ne-a spus Voinea. Potrivit acestuia, avantajele unui val de investitori chinezi ar fi faptul că ei dispun de sume mari de bani, ceea ce nu se mai poate spune despre multe companii în această perioadă. Ca dezavantaje, costul finanţării ar putea fi mai ridicat decât în cazul Băncii Mondiale, spre exemplu. „Aceste lucruri pot fi negociate. Însă trebuie să ne facem temele foarte bine şi să identificăm proiectele prioritare. Să vedem ce randament are metroul Bragadiru-Voluntari, de pildă”, a adăugat Voinea.

Chinezării de protocol

Emil Boc a adus ceva în valiza cu care s-a întors acasă – cadouri de protocol din partea preşedintelui şi a premierului chinez: un tablou cu o floare de lotus, un vas de jad pentru birou, un serviciu de ceai chinezesc din porţelan şi o farfurie cu pictogramele Jocurilor Universiadei.

14 miliarde de euro este valoarea totală a proiectelor din România care au atras interesul chinezilor.

Deficit comercial uriaş

Volumul total al schimburilor comerciale dintre România şi China depăşise 1,5 miliarde de dolari la 31 mai 2011. Exporturile româneşti în China sunt foarte mici, în jur de 209 milioane de dolari, în timp ce importăm din statul asiatic mărfuri în valoare de 1,3 miliarde de dolari. La noi sunt înregistrate aproximativ 10.000 de societăţi chineze. Valoarea totală a investiţiilor în România la finele primului trimestru al acestui an erau de aproape aproape 400 de milioane de dolari, chinezii fiind pe locul 17 în topul investitorilor străini. Proiectul finalizat cel mai recent este complexul China Town din Afumaţi, în valoare de 27 de milioane de euro.
sursa adevarul.ro