Cine este mai oropsit: bugetarul sau privatul?

• publicat la: 13 September 2011
Cine este mai oropsit: bugetarul sau privatul?

Întrebarea din titlu a fost readusă în discuție de anunțul privind tăierea stimulentelor angajaților de la stat. Iar răspunsul este la fel de confuz ca însăși această măsură, care, deși impusă de FMI, nu va face decât să-i demotiveze și mai mult pe funcționarii publici.

Când vine vorba de tăierea salariilor bugetarilor, angajații din privat jubilează. De multe ori, pe bună dreptate: e de ajuns să ne amintim de anii dinaintea crizei (deci și dinainte de implicarea puternică în economie a organismelor internaționale), când nu mai mira pe nimeni să citească de venituri lunare de zeci de mii de euro ale unor șefi din administrație. Sau de bilanțul realizat în 2008 de Ministerul Finanțelor, care identificase peste o sută de tipuri de sporuri care rotunjeau (sau, de cele mai multe ori, triplau) salariile din administrație.

Între timp, însă, bugetarii au intrat în bătaia puștii, rândurile le-au fost subțiate simțitor, salariile le-au scăzut, sporurile sus-amintite au fost, și ele, reduse progresiv. Iar pentru anul viitor, unora dintre ei li se pregătește și o măsură – e drept, anticipată de peste un an – de eliminare completă a fondurilor de stimulente, vizate fiind instituțiile cu atribuții de control.

Modelul Gărzii Financiare

„În anul 2012, toţi bugetarii vor avea acelaşi regim, aşa cum au avut şi cei de la ANAF anul trecut, când o parte din stimulente au fost preluate în salariu. Acolo unde vor exista domenii care aduc venituri la bugetul de stat, e posibil ca o parte dintre acestea să se regăsească în salarii. Se va face o analiză de la caz la caz, punct cu punct pentru fiecare bugetar“. Cam atât a comentat premierul Boc despre anticipata măsură de tăiere a fondurilor de stimulente.

Prin urmare, modelul ANAF pare a fi cel mai apropiat de cel pe care-l vor urma toate instituțiile de stat începând cu 1 ianuarie 2012. Cum funcționează acest model implementat anul acesta? În mare, toți banii din amenzile încasate de Garda Financiară sunt virați direct la bugetul de stat, față de situația anterioară, când 15% din sumele încasate din activitatea de control și 7% din cele provenite din valorificarea bunurilor confiscate mergeau la fondul de stimulente. Ulterior, fiecărui angajat i s-a stabilit un nivel salarial (mai mare decât salariul fix primit anterior, dar pe alocuri mult mai mic decât cel primit cu tot cu stimulente), în funcție de direcția din care face parte, de pregătire și de vechime. Prin urmare, angajații din departamentele administrative au ajuns la salarii de 1,1-1,5 ori mai mari decât cele dinainte, în timp ce comisarii din departamentele de control primesc sume fixe de 2-2,5 ori mai mari, indiferent, însă, de performanțele atinse în aplicarea amenzilor, de exemplu.

Exemplu aplicat: Garda Națională de Mediu (GNM) a încasat în 2009 amenzi de peste 2,5 milioane de euro, sumă care a crescut, anul trecut, la 4,5 milioane de euro. Din acest cuantum, un sfert revenea angajaților, criteriul principal de distribuire fiind „contribuția efectivă în activitatea de confiscare și valorificare a bunurilor, de aplicare și încasare a amenzilor“. Evident, ca în întregul sistem public, este discutabilă maniera în care banii au revenit într-adevăr angajaților mai merituoși. Totuși, creșterea cu aproape 100% a sumelor încasate de la un an la altul arată că salariații instituției (aceia cu atribuții de control) chiar erau motivați de perspectiva primirii bonusurilor de performanță. Potrivit noilor reglementări, așa cum se presupune că vor arăta ele, sumele care înainte se duceau spre funcționarii din direcțiile de control ale GNM vor fi, de la 1 ianuarie, redistribuite și incluse în salariul de bază al întregului personal al instituției.
Pe forumuri sau în discuții televizate, angajații din privat și-au manifestat gălăgios încântarea la aflarea acestei vești, motivând că ei asistă, încă din primele luni ale crizei, la tăierea treptată a tuturor bonusurilor și beneficiilor și că noua măsură nu face decât dreptate.

La privat, bonusurile au rămas promisiuni

„În ultimii trei ani, în România companiile private au încercat să reducă costurile cu salariile și beneficiile, existând o presiune mare din partea acționarilor pentru a fi reduse, iar metodele alese au fost restructurarea, înghețarea salariilor, neplata bonusurilor de performanță sau reducerea lor semnificativă și tăierea bugetelor de beneficii“, spune Alina Popescu, manager Reward în cadrul Hay Group România, companie care realizează anual un studiu de remunerare în rândul companiilor autohtone. Spune că „primele bugete afectate au fost exact cele care aveau o pondere mare în pachetul tipic de compensații și beneficii din România, fiind tăiate în medie cu 50% încă din 2009: programele de training și mașinile oferite angajaților“.

sursa capital

Lasati un comentariu