TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Crenvurştii făcuţi din apă şi slănină

• publicat la: 18 October 2011
TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Crenvurştii făcuţi din apă şi slănină

ALIMENTELE MUTANTE. EVZ face dezvăluiri despre şunca fără carne, untul fără unt şi caşcavalul fără brânză.

Comerţul a ajuns la forme de manifestare extremă. Dezvoltarea fulminantă a reţelelor de hypermarketuri a crescut fulgerător viteza în care se fac cumpărăturile şi cantitatea de alimente cumpărate la o singură aprovizionare. Un coş cu 20 de kilograme de mâncare se umple în mai puţin de 30 de minute. Spaţiile uriaşe fac loc unui număr imens de produse, confuzionând consumatorii.

Astfel s-a ajuns la situaţii extreme, produse contrafăcute folosind denumiri generice într-un mod înşelător: există caşcavalul care nu conţine brânză, frişca fără smântână, pateul fără ficat, pasta de unt care nu conţine unt sau ciocolata cu alune care are doar 10% cacao şi doar 0,1% alune. Şi, mai ales, există şunca fără niciun fel de carne.
“Evenimentul zilei” pătrunde în interiorul comerţului cu acele alimente care, pe dinafară, arată foarte bine. Vă vom explica ce conţin anumite alimente-capcană şi vă vom descrie amănunţit procesul de fabricaţie, care, în unele cazuri, vă poate oripila.
Iată unul dintre acestea:

Crenvurşti din piept de pui: 40% carne scoasă mecanic, 60% apă şi slănină

Ingrediente:
• piept de pui dezosat (40%)
• apă, slănină, piele de pui, proteină vegetală din soia
• amidon, sare, condimente şi extract de condimente
• zaharuri, dextroză, aromă fum
• potenţiator de gust (glutamat monosodic), stabilizator (di şi polifosfaţi de sodiu), colorant natural (carmin), antioxidant (ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu)
• Membrană naturală comestibilă.

Mod de fabricare:
În 10 kilograme de crenvurşti găsim numai patru kilograme de piept de pui. Carnea, scoasă mecanic de pe oase, este măcinată fin, împreună cu slănină, bucăţi de piele de pui, după care totul se combină cu apă, condimente, amidon şi soia. La final pasta rezultată este colorată cu carmin alimentar, apoi se formează crenvurştii, ambalaţi în membrane, care se fierb şi se afumă înainte de a intra în pungile de plastic, porţionaţi, pentru vânzare.

Părerea specialistului:
Medicii avertizează că, în loc să fie un produs dietetic, carnea de pui fiind considerată “slabă”, aceşti crenvurşti sunt un pericol pentru sănătate, fiind în fapt plini de grăsimi care ne pot îmbolnăvi de boli vasculare. “Consumul repetat poate crea în timp probleme de colesterol. Aceşti crenvurşti conţin grăsime de porc în stare pură – slănină, care este cunoscută pentru creşterea colesterolului. La fel, pielea de pui este plină de grăsimi”, a explicat dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Caşcavalul feliat care nu conţine brânză!

E împachetat ca un caşcaval obişnuit. Cu litere mici scrie că se cheamă “specialitate cu aromă de edam”. Este făcut pe bază de uleiuri vegetale şi cazeină

Ingrediente:
- Apă
- Uleiuri vegetale (28%)
- Cazeină (10%)
- Sare de mare
- Emulgatori: difosfaţi de sodiu & citraţi de sodiu
- Aromă edam
- Conservant: acid sorbic
- Gelifiant: caragenan
- Colorant: beta caroten

Mod de fabricare
Acest produs, recomandat drept “ideal pentru sandwich-uri, salate şi pizza”, nu are nicio legătură cu brânza, şi cu atât mai puţin cu brânza Edam, un produs tipic olandez, galben deschis la culoare, învelit într-un strat de parafină roşie. De fapt, produsul nu are nimic în comun cu orice fel de brânză. Are doar cazeină, o proteină extrasă de laptele de vacă sau oaie. În rest, e un amestec de apă, uleiuri vegetale, sare de mare, emulgatori, conservant, gelifiant şi colorant. Toate, mixate la scară industrială şi condimentate cu o suspectă “aromă edam”, pentru obţinerea unui produs care aduce doar vag la culoare cu caşcavalul.

Sfatul specialistului
Produsul poate fi sănătos, susţine medicul de familie Ioana Vârtosu, dar induce cumpărătorii în eroare, fiind un înlocuitor de caşcaval. “Faptul că nu conţine grăsimi de origine animală este un atu. Însă conservanţii, emulgatorii şi coloranţii pe care îi conţine această specialite complică efectele în timp asupra celor care îl consumă”, a declarat dr. Ioana Vârtosu.

Untar – untul făcut din 70% margarină

Ingrediente:
- grăsimi vegetale nehidrogenate 70%
- unt 30%
- conservant (acid scorbic)
- acidifiant (acid citric)
- colorant (betacaroten)

Mod de fabricare:
Produsul numit “Untar” arată ca untul, dar nu este deloc unt, atrag atenţia nutriţioniştii. Acest produs, datorită faptului că are o denumire derivată de la cuvântul unt, se confundă foarte uşor cu untul, mai ales că este expus la vânzare între alte sortimente de unt, iar eticheta imită perfect un sortiment popular şi autentic. Un kilogram de produs se obţine amestecând 300 de grame de unt cu 700 de grame de margarină, plus conservant şi acidifiant. La final, procesatorul adaugă în amestec colorant (betacaroten), pentru a da produsului culoarea crem a untului gras.

Părerea specialistului:
Medicii avertizează că margarina din dieta zilnică este mai dăunătoare decât untul. “Studii de specialitate au demonstrat că margarina este cancerigenă. Aceasta poate duce la dezvoltarea unor tipuri diverse de cancer, cum ar fi cel digestiv, pulmonar sau genital”, a declarat dr. Ioana Vârtosu, medic de familie.

Ciocolată cu alune: 8% cacao, 0,1% aromă de alune

Ingrediente:
- grăsime vegetală hidrogenată (margarină)
- pudră de cacao ( minim 8%)
- lapte praf integral (12%)
- zer praf
- aromă naturală de alune (0,1%)
- aromă identic naturală de vanilie
- emulgatori (lecitină de soia E322, poligliceroil poliricinoleat E476)

Mod de fabricare:
O tabletă de ciocolată cu alune (100 g) conţine doar 8 grame de cacao, adică mai puţin de o linguriţă de pudră, cam o linguriţă de lapte praf, o picătură de aromă de alune şi în rest margarină de proastă calitate. Toate amestecate la cald şi turnate în binecunoscuta formă cu pătrăţele.

Părerea specialistului:
Această tabletă vândută drept cicolată, conţine grăsimi extrem de periculoase pentru organismul uman (margarină din prima clasă, puternic aterogenă) care consumată în cantităţi mari poate provoca atac cerebral sau infarct. Potrivit şefului ANPC, este departe de ceea ce se numeşte ciocolată. “Ordinul 335/2003 arată că nu poate fi numit “ciocolată” decât un produs care conţine minimum 43% substanţă uscată totală de cacao”, a explicat Sorin Mierlea .

sursa evz.ro

Lasati un comentariu