China ajută Europa. O cumpără bucată cu bucată

• publicat la: 1 November 2011
China ajută Europa. O cumpără bucată cu bucată

Europenii vor fi nevoiţi să renunţe la o parte a activelor deţinute, dacă vor banii chinezilor. Şi criticile europenilor referitoare la încălcarea drepturilor omului în ţara asiatică vor fi mai prieteneşti.

Oare cum o fi să ai la dispoziţie un munte de cash în condiţiile în care toată lumea ţipă după bani? Ei bine, cei care conduc China nu trebuie să-şi pună această întrebare. Ei deja ştiu cum este. Mărturie stă chiar rezerva de peste 3.200 miliarde de dolari a ţării, cea mai mare din lume. Şi, ca orice investitor serios care are bani în vremuri de criză, când preţurile o iau la vale, şi China s-a apucat de cumpărături. Şi ce şi-ar putea dori să cumpere mai mult decât… un continent? Mai precis, Europa.

Primele vizate, datoriile

Primele achiziţii vizate de China în Europa sunt datoriile. Şi chiar are de unde să aleagă. Spania, Grecia, Irlanda, Ungaria şi Portugalia sunt doar câteva ţări unde China a cumpărat sau este pe cale să cumpere obligaţiuni de multe sute de miliarde de euro. “Vom continua să cumpărăm datorii europene pentru a sprijini zona euro”, spune Beijingul. Şi cine poate să nu-i creadă? Mai ales când rezervele valutare ale Chinei sunt de cam de şase ori mai mari decât ale Fondului European pentru Stabilitate Financiară.

În afară de datorii, Marele Zid vrea să cumpere şi contracte de construcţie a infrastructurii din ţările europene. Prin infrastructură se înţelege cam… tot, de la drumuri şi poduri până la reţele de electricitate şi staţii de epurare a apei. Reprezentanţi ai Chinei la reuniunea miniştrilor de finanţe ai G-20 au subliniat disponibilitatea Beijingului de a investi zeci de miliarde în zona euro, prin achiziţii în ţări puternic îndatorate din zonă. Dar, în afara renunţării la active, europenii vor trebui să facă şi alte compromisuri.

Drepturile omului

Astfel, criticile care vin de la Bruxelles împotriva încălcării drepturilor omului ar putea fi mult reduse, anunţă Daily Mail. Analiştii politici se tem că, în schimbul ajutorului dat de China, liderilor europeni li se va cere să coboare tonul atunci când mai critică încălcarea drepturilor în ţara asiatică. Mai ales că achiziţiile asiatice în Uniunea Europeană sunt din ce în ce mai consistente. Chinezii de la Lenovo, cel mai mare fabricant de computere pe plan global, a cumpărat în iunie 2011, firma germană de profil Medion, preţul tranzacţiei fiind de circa 650 milioane de euro. Lenovo şi-a crescut astfel cota de piaţă în Germania până la 14%.

Una dintre cele mai agresive prezenţe asiatice în Europa este China Telecom, controlată de autorităţile chineze, care a anunţat un program curajos de expansiune. Compania, care are în plan mai multe achiziţii în domeniul IT, lucrează la un cablu de comunicare terestru între Londra şi Beijing, de aproape două ori mai rapid decât unul submarin.

În 2011, în domeniul energiei, Sinopec a cumpărat activele din Brazilia ale Repsol (Spania) pentru 7,1 miliarde dolari. În domeniul produselor chimice, compania chineză Wanhua a cumpărat Borsod-Chem din Ungaria, la începutul acestui an, pentru 1,2 miliarde euro. În ianuarie, Blue Star a achiziţionat Elkem (Norvegia), unul dintre cei mai marin producători de metal silicon din lume, pentru 2 miliarde de dolari.

În domeniul auto, situaţia este deja clară. Volvo a fost cumpărată în 2009, pentru 1,8 miliarde de dolari, de către Geely, iar MG a fost vândută către Nanjing Automobile de către BMW pentru 50 milioane lire sterline în 2005, ca să numim doar două dintre cele mai răsunătoare tranzacţii. România?

Puţintică răbdare

În România nu există investiţii majore ale companiilor chinezeşti. Încă. În ultima lună, oficiali români de rang înalt au fost în ţara Marelui Zid pentru a purta discuţii cu firmele de acolo. S-au stabilit cinci mari proiecte de investiţii, în domenii precum energie şi agricultură, valoarea sumelor care ar urma să vină de la Beijing depăşind lejer un miliard de euro. Unul dintre proiecte este reprezentat de construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, un proiect de 4 mld. euro.

sursa evz

Lasati un comentariu