Cum să-ţi visezi ursitul noaptea aceasta. Vezi aici ce alte superstiţii cu strigoi şi vârcolaci mai au românii de Sf. Andrei!

• publicat la: 29 November 2011
Cum să-ţi visezi ursitul noaptea aceasta. Vezi aici ce alte superstiţii cu strigoi şi vârcolaci mai au românii de Sf. Andrei!

Specialiştii în etnografie susţin că noaptea aceasta este o sărbătoare de mare importanţă în calendarul popular. Ea cuprinde atât unele dintre cele mai mari motive de frică ale românilor, cât şi unele dintre momentele de bucurie.

Sfântul Andrei este o sărbătoare „de prag”. „În calendarul popular este o sărbătoare de mare importanţă, la baza căreia stă calendarul popular şi intuiţia genială a omului arhaic. Aici se găsesc reminiscenţe ale vechiului calendar dacic, noaptea de Sfântul Andrei reprezentând Anul Nou la daci”, susţine etnograful Vasile Munteanu, directorul Direcţiei de Cultură Iaşi.

Cum superstiţiile au rezistenţa cea mai mare în timp, unul dintre motivele cele mai cunoscute de teamă a românilor este frica de strigoi. „Aceasta este o credinţă străveche şi principala superstiţie în această noapte. Se spune că acum strigoii, atât cei morţi, cât şi cei vii, care umblă camuflaţi printre noi, devin ameninţători pentru noi. Principalul aliat al românilor este usturoiul. În această noapte se ung uşile, ferestrele, hornurile, chiar şi animalele cu usturoi”, susţine etnograful.

De asemenea, se crede că după lăsarea întunericului, strigoii se întâlnesc la răscruci şi se luptă. „De aceea la răscruci se ridică multe troiţe. Arma strigoilor este limba de mieliţă, sau de tocătoare pentru fibra de cânepă. Toate gospodinele ascund în această seară mieliţele”, explică Munteanu.

Dintotdeauna la români marile sărbători au fost însoţite şi de petreceri, iar noaptea Sfântului Andrei nu este o excepţie. „Acestea erau numite practici pre-maritale. Este echivalentul a ceea ce numim noi astăzi «flirt». Sunt petreceri care se folosesc de pretextul fricii de strigoi pentru a reuni fete şi băieţi la «păzitul usturoiului»”, spune etnograful. Astfel, tinerii se adună la casa unei fete, pun usturoiul într-un castron şi îl păzesc toată noaptea, în cadrul unei petreceri din care nu lipsesc băutura sau dansul la poartă.

Se mai spune că în noaptea dintre 29 spre 30 noiembrie se fac cele mai puternice vrăji şi descântece de dragoste. Spre exemplu, fetele care doresc să vadă în vis chipul iubitului pun busuioc sau 41 de boabe de grâu sub pernă. Acestea trebuie să recite un descântec înainte de a adormi:

„Voi, 41 de fire de grâu,

Eu voi adormi

Şi voi hodini

Dar eu mă rog lui Dumnezeu

Să-mi trimită îngerul meu,

Cel ce mi-e dat de Dumnezeu”.

Dacă fata visează un bărbat care îi va lua cele 41 de boabe de grâu, acela îi este ursitul, cel care îi va cere mâna în curând.

Teama omului de lup este un alt motiv prezent în noaptea Sfântului Andrei. „De aici vine şi interdicţia de muncă în această zi, ca să nu-ţi mănânce lupul oile. În plus, este şi teama de transformarea lupului în vârcolac, cel care mânca luna de pe cer. Sfântul Andrei este o sărbătoare frumoasă, complexă, peste care s-a suprapus marea ofertă a creştinismului, drept pentru care patronul sărbătorii este unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai creştinătăţii”, spune etnograful,potrivit adevarul

La Carei,miercuri 30 noiembrie,de la ora 18,00  biserica greco-catolică  Sf.Andrei îşi sărbătoreşte hramul.


Lasati un comentariu