easyJet renunţă la România

• publicat la: 12 November 2011
easyJet renunţă la România

Grupul britanic easyJet, a doua cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, cu 44,8 milioane de pasageri, va renunţa în perioada următoare la zborurile din România, iar decizia grupului completează un peisaj în care giganţii internaţionali de pe piaţa aeriană low-cost nu au reuşit să se impună deocamdată şi în România. Cum se explică?

Ryanair, easyJet sau Germanwings, care au transportat anul trecut 128 de milioane de pasageri în lume, abia au reuşit să ajungă la un trafic de 340.000 de persoane pe piaţa locală, respectiv sub 0,3% din traficul total. Pe de altă parte, compania românească Blue Air şi ungurii de la Wizz Air au transportat fiecare câte 1,7 milioane de pasageri, ambele companii fiind prezente pe mai multe aeroporturi din ţară.

“Companiile aeriene sunt un «business» ca ori care altul, astfel, acestea reacţionează la condiţiile pieţei, decizând alocarea capacităţii de operare către zone (regiuni, ţări) cu potenţial. În acest context, dinamica deschiderii de noi destinaţii sau renunţarea temporară la alte le este o manifestare normală, necesară”, a explicat Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM în România.

Operatorul low cost easyJet a anunţat că se va retrage din România în ianuarie anul viitor, după ce a operat timp mai bine de patru ani curse spre Milano şi Madrid de pe aeroportul Otopeni din Capitală.

Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul easyJet, spune că nivelul de profitabilitate pe rutele operate din România nu a fost atât de mare pe cât se dorea din cauza costurilor mari ope raţionale.

“Cu siguranţă am fi avut o profitabilitate mai bună în condiţiile înregistrării unor costuri operaţionale mai mici. Taxele pe aeroportul Otopeni sunt foarte mari”, a declarat Peter Voets.

Contactat de ZF, Valentin Iordache, direc torul de calitate al aeroportului Henri Coandă (Otopeni), a declarat că relaţia cu easyJet nu era dintre cele mai călduroase, iar britanicii nu au transmis aeroportului decizia de-a se retrage. “A fost o decizie unilaterală”, a spus Valentin Iordache.

Taxa de pasageri pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea de aterizare de 6 euro pe tonă, potrivit ultimelor date disponibile. Spre comparaţie, taxa de pasager pe aeroportul low-cost Barajas din Madrid este de 8 euro.

“La momentul când pregăteam intrarea pe piaţă, în 2007, am luat legătura cu aeroportul Bănea sa, însă aeroportul nu a îndeplinit cerinţele noastre vizavi de securitate şi nici nu am găsit suficientă transparenţă din partea managementului”, a declarat Peter Voets. El nu a detaliat ce criterii de securitate nu au fost îndeplinite.

Pe piaţa românească easyJet opera şapte zboruri săptămânal spre Madrid şi cinci spre Milano, înregistrându-se 200.000 de pasageri în 2009. Date legate de valoarea afacerilor nu au fost făcute publice, însă potrivit estimărilor ZF, businessul easyJet se ridica la 30 de milioane de euro, fiind luat în considerare un venit mediu de 150 de euro pe pasager.

Ce spun specialiştii din industrie

Prezenţa şi dimensiunea competiţiei este un aspect la care se uită orice companie aeriană atunci când trebuie să decidă dacă intră pe o anumită destinaţie, potrivit specialiştilor din domeniul industriei aeriene.

Pe piaţa locală cei mai mari doi jucători low-cost sunt compania ungară Wizz Air şi Blue Air, controlată de Nelu Iordache, cu 1,7 milioane de pasageri fiecare.

De la intrarea pe piaţă în 2005-2006, aceste companii s-au dezvoltat agresiv, mizând pe destinaţiile din Italia şi Spania, unde lucrează cei mai mulţi români.

Cu toate acestea, s-au iscat discuţii cu privire la faptul că două dintre aeroporturile de pe care operează low-costul Wizz Air (aero porturile Timişoara şi Cluj) ar favoriza dezvoltarea businessului ungurilor prin taxe preferenţiale.

Nu doar dimensiunea competiţiei este luată în considerare, ci şi volumul şi calitatea cererii în piaţa vizată, dar şi potenţialul de cotă de piaţă, potrivit lui Alexandru Dobrescu. Puţin peste 9 milioane de pasageri au fost raportaţi de toate aeroporturile din ţară, cei mai mulţi transportaţi de Wizz Air, Blue Air şi compania de stat Tarom.

Alte elemente luate în calcul sunt esti marea valorii medii a documentului de călătorie, mixul de călătorii în clasa business/turişti, dar şi posibilitatea de dezvoltare în anii de operare.

“Nu în ultimul rând se face evaluarea cheltuieli lor de operare în comparaţie cu veniturile realizate”, a spus Alexandru Dobrescu.

sursa zf.ro

Lasati un comentariu