În ultimii 3 ani au fost pierdute 600.000 de joburi

• publicat la: 7 November 2011
În ultimii 3 ani au fost pierdute 600.000 de joburi

În patru ani, România nu a reuşit să “repare” efectele crizei cu banii de la FMI: din economie au dispărut 630.000 de joburi.

Două acorduri cu FMI de la în­ceputul crizei şi cea de-a zecea misiune de evaluare care se în­cheie astăzi arată că până acum România şi-a făcut toate temele, însă cel mai important indicator – numărul de salariaţi – nu arată că economia şi-ar fi revenit: peste 630.000 de salariaţi au ieşit din statistici în ultimii patru ani.

Indiferent de semnalele încurajatoare pe care le-au dat ceilalţi indicatori macroeconomici în ultima perioadă- creşterea PIB-ului cu 3% în trimestrul trei al anului (faţă de T3 din 2010), reducerea ratei inflaţiei sub 4% anul acesta (în intervalul ţintit de BNR), creşterea salariului mediu net pe economie cu 14% (în august 2011 faţă de august 2008) sau scăderea ratei şomajului (avem sub 450.000 de şomeri şi una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Europa) – scă­derea ratei de ocupare este statistica cea mai relevantă care ara­tă că România nu reu­şeşte să iasă din criză.

“Dacă am luat 20 de miliarde de euro de la FMI fără să creăm locuri de muncă, le-am luat degeaba. Cel mai important lucru e ca populaţia să fie ocupată, iar noi abia dacă reuşim să ocupăm jumătate din populaţia aptă de muncă. Oamenii nu au de lucru nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că nu au unde şi de aceea au ajuns să plece la muncă în străi­­nătate”, crede pro­fe­sorul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Adminis­tra­tive Vladimir Pasti, so­cio­log şi politolog spe­cia­lizat în studierea evolu­ţiilor politice şi sociale ale tran­ziţiei româneşti.

Numărul de salariaţi a ajuns în august la aproa­pe 4,2 milioane, fiind cu peste 630.000 mai mic faţă de statisticile de la începutul crizei.

Noul Cod al muncii, una dintre cele mai con­troversate legi care ar fi trebuit să refor­meze piaţa muncii şi să sti­mu­leze an­ga­jările, nu a reuşit să aducă o îmbunătăţire semni­fica­tivă: plus 43.000 de salariaţi în patru luni, majoritatea fiind joburi “scoase la suprafaţă” din cauza înăs­pririi amenzilor pentru munca la negru.

n opinia lui Codruţ Pascu, managing partner al firmei de consultanţă strategică Roland Berger Strategy Consultants, faptul că numărul de sala­riaţi a început să crească uşor în ultimele luni ar putea indica şi o creştere a consumului în urmă­toarea perioadă, însă acest lucru depinde de puterea de cumpărare a oamenilor şi de încre­derea pe care o au investitorii în economie.

“Fundamental, numărul de salariaţi arată încrederea pe care o au angajatorii pe termen lung în perspectivele pe termen scurt şi mediu, dar şi puterea de cumpărare, care ar putea indica evoluţia consumului. Tehnic, ieşirea din criză se vede atunci când numărul de angajaţi ajunge să depăşească valoarea de la mo­mentul începutului crizei”, spune Pascu.

Numărul de salariaţi din România a ajuns la un minim al ultimilor 50 de ani în luna ianuarie a acestui an, când a scăzut sub 4,1 milioane de persoane.

Cea mai bună evoluţie a acestui indicator a fost în timpul guvernului Tăriceanu (2004 -2008), când în statistici au apărut peste 340.000 de noi angajaţi.

Totuşi, 150.000 din noile angajări făcute în timpul guvernării lui Tăriceanu au fost făcute în sistemul bugetar, când şi cheltuielile statului cu salariile funcţio­narilor publici s-au dublat.

Tot 150.000 de bugetari a fost nevoit guvernul Boc să concedieze din 2008 încoace, însă – cel puţin în ultimul an- nu a reuşit să reducă mai mult de 20% din cheltuielile cu salariile bugetarilor.

“România are nevoie de locuri de muncă şi de locuri de muncă bine plătite. Cu banii de la FMI, Guvernul ar fi trebuit până acum să se orienteze spre crearea de noi locuri de muncă prin care să se aducă valoare adăugată în economie, nu pentru necalificaţi. După ce am reuşit să ieşim din comunism după mari eforturi, nu reuşim să facem nici măcar ce au făcut ei: să dăm de lucru la oameni. Numărul de salariaţi este mic în continuare pentru că am desfiinţat prea multe locuri de muncă şi am înfiinţat prea puţine”, mai spune profesorul Pasti. Rata de ocupare din România – raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal – a fost de 58,8% în trimestrul doi al acestui an, ceea ce înseamnă că numai 4,5 – 5 milioane de români din cei 8 milioane apţi de muncă lucrează cu forme legale.

Principalul obiectiv al celor care au pro­movat introducerea noului Cod al muncii – Consiliul Investitorilor Străini – era ca noua legislaţie să ducă la o flexibilizare a pieţei muncii, în aşa fel încât rata de ocupare să crească măcar cu 5-6%, având în vedere că, până în 2020, România ar trebui să ajungă la o rată de ocupare de 70% (cum este în prezent în Germania).

sursa zf.ro

Lasati un comentariu