Pagina principala / Stiri interne / Politicienii care trag sforile. Cine sunt cei care ne decid astăzi soarta

Politicienii care trag sforile. Cine sunt cei care ne decid astăzi soarta

La Bruxelles a început astăzi un summit extraordinar de două zile, timp în care liderii UE vor încerca să găsească o soluţie pentru a evita reintrarea Europei în recesiune. Cine sunt cei care iau deciziile de care depinde viitorul euro?

Liderii europeni încep astăzi un summit extraordinar de două zile la Bruxelles pentru a elabora o strategie de urgenţă pentru salvarea euro. În joc este chiar viitorul monedei unice europene şi a uniunii monetare.

Angela Merkel
cancelarul Germaniei
La bază, ea este doctor, metodică până în pânzele albe şi ultra-precaută. Confruntată cu sfaturi contradictorii, instinctul său este să amâne luarea unei decizii. Ea ar putea fi total de acord cu proiectul, însă, pentru ea, Europa este mai degrabă un calcul cost-beneficii decât destin istoric, notează „The Economist“.

Până la urmă, viitorul euro va fi decis în mare parte în Germania. Ea are cele mai adânci buzunare. Este uşor să înţelegi de ce ezită. Are de luat o decizie agonizantă: să sprijine euro cu fonduri aproape nelimitate ale contribuabililor sau riscă destrămarea monedei unice. Guvernul a încercat să ocolească ambele orori. Mulţi nemţi cred că deja s-a mers prea departe, prea rapid.

Doamnei Merkel i-ar putea lipsi sfaturi de calitate. Noul ei consilier pe teme economice, Lars-Hendrik Roller, este cunoscut pentru scrierile sale în ceea ce priveşte competitivitatea mai degrabă decât Finanţe la nivel înalt. El l-a înlocuit pe Jens Weidmann, care a fost mult timp consilierul lui Merkel, cu un doctorat în Economie şi care a devenit preşedintele băncii centrale a Germaniei în mai. În ceea ce-l priveşte, domnul Schauble îl are pe Jorg Asmussen ca om pentru Europa, un social democrat ţinut pentru experienţa sa de luptă în Finanţe.

Nicolas Sarkozy
preşedintele Franţei

Franţa deţine acum preşedinţia G20 (cele mai dezvoltate 20 de ţări din lume). Nicolas Sarkozy a fost însă nevoit să-şi lase deoparte ambiţiile de a asigura Franţei un loc mai proeminent la nivel mondial pentru a se ocupa de criza euro.

Sarkozy nu şi-a pierdut însă speranţa. Vrea să iasă din această situaţie drept unul dintre salvatorii euro, ceea ce l-ar favoriza în cursa pentru preşedinţia Franţei, care va avea loc în primăvara anului viitor.

Sarkozy a investit multe resurse şi şi-a legat credibilitatea politică de menţinerea ratingului „AAA“ (cel mai bun posibil), care permite Franţei să se împrumute la costuri reduse. Băncile franceze sunt cele mai expuse pe datoria publică a Greciei.

Preşedintele francez ar putea fi pe cale de a asigura un premiu pe care Franţa îl vrea de multă vreme: „guvernanţă economică“ europeană. Pentru domnul Sarzkozy, aceasta înseamnă că cei 17 lideri ai zonei euro se vor întâlni separat faţă de celelalte statele comunitare din afara uniunii monetare (inclusiv Marea Britanie) pentru a-şi coordona politicile economice.

În timp, aceasta ar putea duce la o nouă birocraţie, separată de Comisia Europeană. Într-o Europă cu centrul mai restrâns, crede Sarkozy, vocea sa va fi mai puternică, notează „The Economist”.
Propunerea a iscat chiar o discuţie tensionată la ultimul summit european între el şi David Cameron, premierul britanic (Marea Britanie nu face parte din zona euro şi se temea că statele non-euro vor fi excluse din procesul decizional).
Nicolas Sarkozy este cel mai nepopular preşedinte din ultimii 50 de ani. Supranumit „preşedintele bling-bling al bogaţilor”, Sarkozy a pierdut sprijinul votanţilor, notează publicaţia britanică „The Guardian”. Numai unul din cinci francezi crede că acesta face o treabă bună.

Ales pe baza promisiunilor de a impulsiona economia, Sarkozy a dezamăgit apoi prin stilul său, descris adesea ca ostentativ şi agresiv. De aici a şi căpătat porecla de „preşedintele bling-bling”. De asemenea, popularitatea lui Sarkozy a suferit o lovitură puternică atunci când acesta a repatriat rromii români şi bulgari din Franţa vara trecută.

Nu se fereşte niciodată de un plan îndrăzneţ, în special în goana către o cursă electorală strânsă care-l aşteaptă la primăvară. În mod curios însă, ideile franceze au apărut cu întârziere. Sarkozy are tendinţa de a propune doar ceea ce ştie că va aproba Merkel. Poate că această precauţie derivă din îngrijorările lui Sarkozy: Franţa este creditor sau viitor împrumutat?

Wolfgang Schauble
ministrul de Finanţe al Germaniei

Schauble, care este imobilizat într-un scaun cu rotile de la o tentativă de asasinat din 1990, nu obiectează atunci când cei care îl intervievează îl descriu ca „ultimul european“ al cabinatului. Relaţia sa cu Merkel nu a fost întotdeauna uşoară. Ea a devenit preşedintele Uniunii Creştin-Democrate în 2000, după ce domnul Schauble a fost forţat să se retragă din această funcţie după ce fusese implicat într-un scandal legat de finanţarea partidului. Zilele acestea, dinamica Merkel-Schauble este privită la fel de atent precum spreadul obligaţiunilor (diferenţa dintre dobânzile plătite de state atunci când vând obligaţiuni guvernamentale – n.r.).

sursa adevarul