Ajunul Bobotezei, zi de post negru

• publicat la: 5 ianuarie 2012
Ajunul Bobotezei, zi de post negru

In Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invaţă că in Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. In Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ţine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post si rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul in seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor si să se impărtăşească. Astăzi, creştinii postesc in această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită – Agheasma Mare.

In unele regiuni, in special in Moldova, creştinii  gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se intâmplă ca cei opriţi de la Sfânta Impărtăşanie, să primească de la duhovnic, binecuvântarea de a lua Agheasma Mare. Insă, trebuie să fim cu luare aminte la faptul că Agheasma Mare nu poate inlocui Sfânta Impărtăşanie.

Alti preoţi ii opresc pe credincioşi să ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfântul Sava spune: „aceştia nu fac bine pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfinţirea lumii şi a intregii făpturi… Deci de unde este socotinţă acestora pentru ca să nu guste apa aceasta, deoarece trebuie să ştim că nu pentru aceasta Apa este necurăţia in noi, ci devenim necuraţi prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca să ne curăţim de acestea, bem fără de indoială această Sfântă Apă.”

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea si sfinţirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfântului şi Marelui Mir.

Slujba de la Agheasmă Mare

Daca Agheasma Mică se poate săvârşi ori de âate ori credincioşii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază o singură dată pe an, pe 6 ianuarie, in ziua Botezului Domnului in Iordan.

In cadrul slujbei de sfintire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) si Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), in care se prezinta in rezumat Botezul Domnului. Dupa ectenia mare se rosteste rugaciunea de sfintire a apei, compusa de Sfantul Sofronie al Ierusalimului, adresata Sfintei Treimi: („Treime mai presus de fire…”). Preotul slujitor Il invoca de trei ori pe Sfântul Duh pentru sfintirea apei („Tu Insuti, dar, Iubitorului de oameni Imparate, vino si acum prin pogorarea Sfântului Tău Duh si sfinteste apa aceasta”) si binecuvantează de fiecare data apa cu mâna, afundându-o cruciş in vasele cu apa. Apoi rosteste o nouă formulă de invocare a Sfântului Duh („Insuti si acum, Stăpâne, sfinteste apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt”), pe care preotul o rosteşte tot de trei ori, binecuvântând de fiecare dată apa, cu mâna cruciş.

La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea si busuiocul in apa cantand troparul Praznicului. „In Iordan botezându-Te Tu Doamne …”

In casele credinciosilor, agheasma se păstrează la loc de cinste, in vase curate si dintr-insa se gustă pe nemâncate, in zilele de post si ajunare. Potrivit invăţăturii Sfintilor Părinti, „firea apei celei sfinte este ca să spele şi trupul si sufletul, să-l sfinţească, să-l innoiască şi să-l facă fiu al lui Dumnezeu”.

Lasati un comentariu