Pagina principala / Opinii / Elitele sunt complice la dezastru

Elitele sunt complice la dezastru

Revoltele mulţimilor nu au picat din cer, ele fiind previzibile incă din campania electorală pentru parlamentare din 2008, iar evolutia personalităţii lui Băsescu spre putere personală a fost corect anticipată inca din 2004. De ce au tăcut elitele? De ce n-au reacţionat cetăţenii?

Revăzând câteva teme ale presei acelor ani, istoricul isi da seama cu usurinta ca la fel s-a intamplat si inainte de 1989: elitele, nu doar cele politice, stiau ca lucrurile se indreapta spre dezastru, ca foamea, saracia, subdezvoltarea isi arata fetele lor hade, ca diriguitorii ciumei rosii nu dispun de competente spre a schimba cursul vremurilor. Isi dadeau seama perfect de excesele de putere ale lui Ceausescu si totusi au tacut si au inghitit.

De dragul Puterii si al privilegiilor

Ca sa se mentina la putere, populatia era mereu infricosata si amenintata prin intermediul serviciilor de manipulare ale Securitatii, ale organizatiilor PCR si prin propaganda mincinoasa a societatii socialiste multilateral dezvoltate.

Numai ca de fiecare data cand grumazul saracilor ajunge sub cizma groasa a Puterii, Dumnezeu a intervenit in favoarea romanilor rabdatori, scotandu-i in prim-plan ba pe pastorul Laszlo Tokes, ba pe Raed Arafat. Tot el le-a luat mintile diriguitorilor.

Pentru ca elitele politice si buna parte a celor culturale nu vor sa invete decat ce le convine din istorie, pentru ca poporenii sunt tinuti departe de treburile publice, iata ca ne este dat sa retraim scene de cosmar din decembrie ’89.

Economia prabusita, finantele de azi pe maine, coruptia, saracia, analfabetismul, guvernanti trufasi, tari in gura, care mint, batjocoresc poporul, traiesc in lux exorbitant, toate au generat o masa critica de nemultumiti. Lipsea doar data exploziei sociale.

Proasta functionare a institutiilor

Ce alte variante ar fi fost posibile? Colaboratorii sa-si fi luat inima in dinti si sa-i spuna autocratorului adevarul, daca nu la partid, macar in presa, iar elitele sa-si fi tipat impotrivirea. Prima varianta n-a fost posibila in niciuna dintre tarile surori de lagar socialist fara pierderea vietii sau a libertatii, iar a doua s-a lasat cu tancurile sovietice pe strazile Budapestei – 1956, ale Pragai – 1968, ori cu multi ani de puscarie (Havel, Walesa).

Nu este sigur ca demersul ar fi avut vreo urmare, intrucat regimurile comuniste s-au prabusit fie sub presiunea maselor, fie cu arma in mana, ca in Romania si Albania.

Basescu si-a anuntat liniile mari ale mandatului inca din campania electorala 2004, iar ideea statutului de presedinte-jucator a fost corect interpretata de marea parte a presei. Numai ca, la fel ca in 1989, s-au gasit care sa-i tina isonul si sa-i bata in struna. Ba chiar s-a reluat cultul personalitatii nu cu mult deosebit de cel dinainte.

Cumpararea constiintelor

Un rol aparte l-au jucat mass-media: au fost si publicatii pentru care adevarul conteaza, dar ce te faci cu presa naimita care ridica in slavi tot ce face si spune maretul personaj? Si mai ales, ce te faci cand el insusi chiar crede ce citeste?

Caci aroganta nu se naste din senin, ea are ca surse lingusirile, ditirambii, laudele groase, baile de multime bine asezonate de organizatori.

Azi se vede cu claritate ca daca apropiatii, daca cele cateva varfuri ale intelectualitatii si ale societatii civile l-ar fi prevenit asupra riscurilor, poate ca nu ne intorceam de unde am plecat, nu stateam cu inima stransa privind la televizor.

Daca Parlamentul si Justitia, inclusiv Curtea Constitutionala, isi faceau treaba cu responsabilitate, nu ajungeam aici. In plus, din saracia noastra va trebui sa le platim spitalizarea si stricaciunile, plus absentele de la locul de munca.

Fara adevar nu exista democratie, nici libertate

Partea cea mai urata este insa inmultirea populatiei credule, usor de manipulat, care nu intelege ce se intampla, dar careia nu se gaseste nimeni sa-i motiveze corect luptele de strada, violentele. V-ati intrebat vreodata ce spaime traiesc batranii si copiii cand isi vad semenii macelarindu-se ca la razboi?

In plus s-a ajuns pana acolo incat sa existe multimi care striga impotriva incalcarilor grosolane ale libertatilor si ale democratiei, ale Constitutiei si ale legilor in vigoare, dar, totodata, se gasesc jurnalisti si activisti ai Puterii sa le aplaude. Inca nu s-a invatat ca orice denaturare a adevarului se razbuna.

sursa ziare.com