Busuiocul, planta magică şi tămăduitoare, se seamănă de Dragobete

• publicat la: 23 februarie 2012
Busuiocul, planta magică şi tămăduitoare, se seamănă de Dragobete

La noi, busuiocul este cunoscut, mai degrabă ca plantă sfântă. Preoţii il folosesc la prepararea aghiazmei şi la stropirea pentru sfinţirea locurilor si alungarea necuratului. Dar această plantă frumos mirositoare are şi puteri magice şi tămăduitoare.

Ca să capete calităţi speciale, busuiocul trebuie plantat in dimineaţa de Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie, inainte de răsăritul soarelui. Insă, seminţele de busuioc se pun in pământ, in vase mici, la Dragobete, pe 24 februarie. Vasele se ţin in casă, la lumină şi, in ziua de Sfântul Gheorghe, se plantează afară, in grădină.

Cu ajutorul busuiocului, fetele nemăritate isi pot visa ursitul si au noroc in dragoste. Trebuie doar ca in ajunul marilor sărbători să-l poarte in păr, la brâu ori in sân sau noaptea, inainte de culcare, să-l pună sub pernă. Se spune că femeia care va bea zilnic, pe nemâncate, apă de busuioc, câte o cană de apă in care s-au macerat de seara până dimineata trei ramurele de plantă, va rămâne mereu tânără şi frumoasă si va fi iubită de alesul ei ca in prima zi.

Se mai spune că cine poartă un fir de busuioc in portofel va avea noroc la bani; daca plantezi busuioc in jurul casei, fortele raului nu se vor apropia; e bine sa oferi in dar de casa noua un ghiveci cu busuioc. Se crede ca planta il va proteja pe om si va atrage norocul si belsugul spre casa. Cand un baiat accepta un fir de busuioc de la o fata inseamna ca sunt logoditi.

Despre calitatile vindecatoare ale busuiocului, se stiu, deocamdata, prea putine lucruri. Busuiocul trateaza si vindeca multe afectiuni ca bronsita, febra, guta, afectiuni gastrointestinale, dureri de stomac si poate fi consumat sub forma de ceai, tinctura si pulbere.

Infuzia preparata din frunze de busuioc se recomanda si in caz de crampe abdominale, infectii urinare, dureri de cap, laringita, faringita, gripa, voma, raceli. Consumata zilnic, infuzia ajuta la tratarea si vindecarea cefaleei, colicilor intestinale, ulcerului gastric, colitelor de fermentatie. Infuzia de busuioc este de folos pentru refacerea stomacului dupa o masa copioasa sau orice alt fel de abuz culinar.

Tinctura de busuioc se prepara din varfurile plantei verzi, cu care se umple un borcan, pe trei sferturi, fara a le indesa, peste care se toarna alcool alimentar, votca sau rachiu facut in casa. Borcanul se inchide ermetic si se lasa la macerat timp de 14 zile, dupa care se filtreaza si lichidul rezultat se pastreaza la rece, in sticle mici, de culoare inchisa.

Se iau zilnic, de trei ori, cate 10 – 15 picaturi diluate in apa. Daca, din diferite motive, nu consumati alcool nici cu picatura, preparati pulbere de busuioc.

Pulberea de busuioc imbunatateste starea psihica de aceea se recomanda, mai ales, in asteniile de sezon. Cercetatorii inca nu au reusit sa explice stiintific efectele busuiocului asupra sufletului, dar s-a constatat ca aceasta planta are actiune invioratoare, usor euforizanta si echilibranta asupra starii psihice.

Pulberea se obtine simplu, rasnind planta bine uscata si maruntita in masina electrica de cafea. Este de preferat ca pulberea sa fie apoi cernuta prin sita de faina alba ca sa nu raneasca mucoasa fina a gurii. Se fac cure de 14 zile, cate o lingurita rasa, 1,5 gr, de patru ori pe zi. Pulberea se tine zece minute sub limba, apoi se inghite cu putina apa.

La alte popoare, cum ar fi cele din bazinul Marii Mediterane, busuiocul este folosit curent in bucatarie drept condiment. La noi, este doar o planta aromatica tinuta in geam, in ghiveci, sau cultivata in gradina.

Pentru calităţile sale terapeutice, busuiocul ar trebui folosit la nevoie in locul medicamentelor de sinteză care fac rău si dau dependenţă.

sursa ziare.com

Lasati un comentariu