Ziua Ursului-ziua care prevesteşte vremea

• publicat la: 2 februarie 2012
Ziua Ursului-ziua care prevesteşte vremea

La 40 zile dupa Crăciun, pe 2 februarie, când biserica  sărbătoreste Intâmpinarea Domnului, spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numita Stretenie sau Ziua Ursului. Se consideră că in această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sarbatoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.

Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a câştiga bunăvointa animalului sălbatic, ei asezau pe potecile pe unde obisnuia să treacă acesta, bucăţi de carne sau vase cu miere de albine.

Se considera că puterea acestui animal era transferată asupra oamenilor, in special asupra copiilor, daca acestia se ungeau, in ziua de 2 aprilie, cu grăsime de urs. De asemenea, pentru a fi puternici si căliţi in viaţă, copiii firavi erau botezaţi cu numele de Ursu.

Bolnavii de „sperietoare” erau tratati in aceasta zi prin afumare cu par smuls dintr-o blana de urs iar, in satele pe unde se intampla sa treaca tiganii ursari, se obisnuia ca barbatii sa fie „calcati terapeutic” de catre ursii dresati.

Schimbarea anotimpurilor era pusa pe seama aparitiei sau disparitiei ursului, pe 2 aprilie, credinta intalnita nu numai la bucovineni ci si in intreg spatiul carpatic, in nordul Europei si chiar in unele zone din America.

Se credea ca, daca in aceasta zi este soare, ursul iese din barlog si, vazandu-si umbra, se sperie si se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu inca 6 saptamani. Dimpotriva, daca in ziua de Stretenie cerul este innorat, ursul nu-si poate vedea umbra si ramane afara, prevestind slabirea frigului si apropierea primaverii.

De ziua ursului, in functie de starea vremii, batranii faceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind acum un adevarat „grafic” al semanaturilor de primavara.

Ziua era considerata, pe alocuri, ca fiind si inceputul anului nou pomi-viticol. Prin livezi se purtau adevarate dialoguri intre pomicultori si pomi, iar pomii fructiferi fara rod in anul ce a trecut erau amenintati cu securea. Se credea ca in felul acesta, pomii vor fi determinati sa rodeasca.

Legat de acest moment calendaristic, se mai credea ca Stretenia, sub infatisarea unei divinitati meteorologice feminine, trecea peste ape. Daca acestea nu erau inghetate, Stretenia facea un pod de gheata peste ele.

Lasati un comentariu