Pagina principala / Economic / Prima ţară din Europa care a introdus bancnotele vrea să renunţe total la numerar

Prima ţară din Europa care a introdus bancnotele vrea să renunţe total la numerar

Suedia a fost prima ţară din Europa care a introdus in circulaţie bancnotele, in 1661. Acum aproape că nu le mai foloseşte. O societate fără bani in formă fizică incepe să prindă contur din ce in ce mai mult, intr-o ţară cu un nivel ridicat de tehnologizare, in care cei care preferă monedele sau bancnotele sunt din ce in ce mai puţini, scrie AP.

“Nu inteleg de ce trebuie să mai tipărim bancnote”, spune Bjoern Ulvaeus, fost membru al formatiei pop ABBA si un sustinator foarte vocal al ideii de a renunţa la cash.

In majoritatea oraselor din Suedia, nici pentru un bilet de autobuz nu se mai acceptă plata cash, acestea fiind achizitionate printr-un simplu SMS, potrivit Business Insider.

O mică parte din magazine – dar care este in continuă crestere, accepta doar plata cu cardul, iar unele banci, desi se ocupa cu tranzactii cu bani, nu mai folosesc numerar.

Banii in forma fizică nu se mai folosesc nici măcar la biserică. De exemplu, la biserica Carl Gustaf din Karlshamn, in sudul Suediei, vicarul Johan Tyrberg a instalat recent un bancomat, pentru a le fi mai usor credinciosilor să facă donaţii. “Oamenii mi s-au  plâns de multe ori că ar dona bani bisericii, dar că nu au numerar”, spune părintele.

Bancnotele si monedele mai reprezintă in Suedia doar 3% din economie, comparativ cu 9%, in zona euro si 7%, in SUA. Trei procente este inca prea mult, in opinia lui Ulvaeus. Să sustina o societate fara bani cash ar putea parea putin ciudat pentru cineva care a facut o avere cu hituri precum “Money, Money, Money”, dar Ulvaeus spune ca este o chestiune de securitate.

După ce fiul său a fost jefuit pentru a treia oara, a inceput să susţină tranzitia cât mai rapidă către o societate digitalizată complet, dacă acest lucru le face viata mai grea hotilor. “Dacă  n-ar mai exista bani in bancnote si monede, hotii n-ar mai avea ce sa fure”, spune Ulvaeus (66 de ani).

Asociatia Băncilor din Suedia spune că eliminarea banilor lichizi din economie a inceput deja să aibă un impact asupra numărului de infractiuni. Jafurile de la bănci s-au redus de la 110, in 2008, la 16, in 2011, cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. De asemenea, furturile din mijloacele de transport au scăzut.

“Mai putini bani in circulatie fac să ne simtim mai in siguranta, atat pe cei care lucreaza cu bani, cat si populatia”, spune Par Karlsson, expert al unei companii de securitate.

Folosirea mijloacelor electronice de tranzactionare explica si de ce Suedia are un nivel al coruptiei foarte scazut, comparativ cu tari care au o cultura puternica a cash-ului, ca Italia sau Grecia, explica Friedrich Schneider, profesor de economie la Universitatea Johannes Kepler din Austria. “Daca oamenii folosesc cardul, sunt mai putin implicati in activitati economice la gri”, spune Schneider, expert in cercetarea economiei subterane.

Si totutsi, si intr-o societate computerizata, exista riscuri, iar cel mai mare este acela al fraudelor cibernetice. Potrivit Consiliului National pentru Combaterea Fraudelor din Suedia, acest gen de infractiuni a crescut la aproape 20.000, in 2011, comparativ cu 3.304, in 2000.(…)

Exista insa si oponenti ai ideii. Hanna Celik, a carui familie detine o retea de chioscuri de presa in Stockholm, spune ca aceasta digitalizare nu vine decat din dorinta bancilor de a se imbogati si mai mult. Celik spune ca fiecare tranzactie cu cardul este taxata cu 5 coroane (0,80 de dolari). “Este o porcarie. Pentru banci, acesta este un bun mod de a castiga o multime de bani. Despre asta este vorba, fac profituri uriase din taxele pe tranzactii”, este de parere Celik.

sursa incont.ro