Pagina principala / Opinii / Şansa istorică pe care a ratat-o M.R. Ungureanu

Şansa istorică pe care a ratat-o M.R. Ungureanu

Ca tot omul, recunosc, am şi eu momentele mele de naivitate. Când l-am auzit lăudându-se atât de sigur pe el pe Mihai Răzvan Ungureanu, la TVR, cu „libertatea sa absolută”, mi-am spus, chiar daca doar pentru cinci secunde, ca nu are cum sa nu stie ce vorbeste, din moment ce face atata parada cu independenta si libertatea sa. Doar nu o fi un ticalos, care sa stie prea bine ce are voie sa faca si ce nu, cine dicteaza cu adevarat si cine executa, iar in public sa pretinda ca e centrul de comanda, unde el si doar el decide ce si cum.

Mea culpa, fie si pentru doar cele cinci secunde in care am crezut ca oamenii nu pot fi, totusi, intr-atata de mici, mai ales cand se prezinta pe sine drept niste napoleoni postmoderni. Stiu, nimic din experienta de pana acum nu ar trebuit sa imi permita nici macar cele cinci secunde de prostie gratuita. Pentru ca, vorba unui clasic – cand crescuse ceva viu in jurul lui Traian Basescu? Cand a ramas ceva independent si fara sa fie contaminat de suflul atotstiutor al presedintelui mai jucator decat un pokerist inrait?

Tot in interviul de la televiziunea publica, MRU vorbea despre scaderea CAS, sigur pentru angajat, poate chiar si pentru angajator. Mai mult, premierul infiera orice referire la cresterea de salarii. Era atat de hotarat, atat de incordat si de intelectual in exprimare, incat iarasi ai fi riscat sa te cuprinda naivitatea. Oricum majorari de salarii NU, pentru ca „nu ne permitem sa risipim banul public”.

Ei bine, ce a urmat, stiti prea bine. La nici trei zile, s-a dus domnul presedinte in Parlament si a spus ca trebuie sa se „reintregeasca” salariile bugetarilor, ceea ce tradus liber si scurt inseamna o crestere a lor cu 16%. Asta, primo. Si l-ati vazut cat de independent, hotarat si ferm in convingerile proprii a fost domnul „libertate absoluta” MRU, ca l-am si vazut cum s-a dus fuga la BNR sa-l instiinteze pe guvernator ca urmeaza niste creasteri de salarii in sistemul public. Secundo, cred ca asta e abia inceputul.

Se pare ca independenta si libertatea l-au tinut pe MRU pana la prima cuvantare prezidentiala. Deodata fostul sef SIE descoperea ce bine e sa risipim banul public. Pun pariu ca daca presedintele ar fi abordat si problema piscinelor, Ungureanu si-ar fi identificat rapid si apetentele pentru inotat si construit bazine in panta la tara. Norocul lui a fost ca s-a abtinut Traian Basescu (nu spune multe asta despre omenia presedintelui?)!

Si parca de-al dracu’, sa nu inteleaga nimeni gresit ca MRU ar putea fi vreo clipa cu adevarat liber si sa faca ceva de capul lui, Traian Basescu nu s-a multumit cu aceasta descindere in treburile Executivului, ci a mai dat si un interviu in Evenimentul Zilei, unde da lectii de economie in fata premierului si-i explica si de ce nu trebuie sa scada CAS, dar trebuie sa mareasca salariile. Splendid. Noroc ca traim in Romania, ca altfel un astfel de comportament nu ar fi fost crezut, chiar de-ar fi fost expus.

Si ca sa pastreze proportiile ironiei maxime, Traian Basescu explica doct cum majorarea salariilor bugetarilor va diminua deficitul bugetar de la pensii. In sfarsit, daca vine vorba sa il asculti pe Traian Basescu despre economie si sa mai si incerci sa crezi ce spune, mai bine te apuci de studiul istoriei nebuniei. Pentru ca tot aia ar fi. A presupune ca exista macar un singur punct in care presedintele intelege aceasta stiinta (dupa unii, dupa altii o simpla metoda) inseamna sa uitam de toate judecatile, previziunile si estimarile sale in domeniu.

Daca va mai amintiti, pentru a intelege mai bine apetenta lui Traian Basescu pentru economie, el a fost cel care a spus ca nu intram in criza, ca nu se reduc salariile si nici pensiile, ca nu avem nevoie de imprumut de la FMI, ca am iesit din criza, ca iarasi am intrat, apoi ca varful crizei a fost depasit, pentru ca in final toate „prezicerile” sale sa fie rasturnate de realitate si ceea ce a urmat. Insa zicerile lui Traian Basescu nu mai reprezinta demult un punct pe care sa te poti baza.

Poate tocmai de asta, ultimii nostalgici, care inca mai credeau in salvarea acestei tari, ar fi avut nevoie macar de o iluzie in momentul in care erau nevoiti sa priveasca spre MRU. Presedintele a insistat sa se faca doar voia si cheful sau. Iar premierul a ratat o uriasa sansa de a demonstra ca are un cuvant de spus in viitorul Romaniei. A ales sa actioneze ca un subordonat, care primeste un ordin si nu are nici puterea, nici libertatea de a-l comenta macar.

sursa ziare.com