Salcia, izvor de sănătate şi energie

• publicat la: 7 April 2012
Salcia, izvor de sănătate şi energie

Salcia are calităţi terapeutice puţin cunoscute, in special in scoarţa sa, care poate fi considerată o aspirină naturală.

Incă din timpuri străvechi, omul, căutând in natură remedii pentru bolile care il chinuiau, a făcut, fără să ştie, muncă de cercetare, iar specialistii de azi nu fac decât să confirme constatările celor de demult.

De-a lungul timpului, cunoştinţele acumulate au fost transmise din generatie in generatie, in felul acesta ajungând la noi, cei de astăzi, retete din acele perioade cand omul acorda o atentie mai mare mediului natural, pentru ca altceva nu avea la indemana, si convietuia in armonie cu acesta.

Pentru ca dezinteresul medicilor face victime mai multe decat boala in sine, pentru ca medicamentele sunt foarte scumpe si cu prea putine beneficii, ba unele dintre ele creeaza  dependenta  si au efecte secundare dintre cele mai nebanuite, la omul de azi se observa o intoarcere  spre natura, spre ceea ce poate oferi ea cu bunatate si darnicie, pentru alinarea suferintelor  si chiar vindecarea unor boli grave.

Astfel, s-a constatat ca salcia, primul copac de la noi care infrunzeste primavara si care poate fi vazut adesea in locuri umede, pe malul apelor, in lunci, la campie si deal, dar si in orase, are numeroase virtuti terapeutice prea putin cunoscute.

In scop terapeutic, de la salcie se recolteaza scoarta de pe ramurile tinere, de doi-trei ani. Coaja de salcie contine o substanta numita salicozida, care se descompune in organism, rezultand acidul salicilic, adica aspirina naturala. Pe langa aceasta substanta, coaja mai contine amidon, proteine, lipide, tanin, celuloza, substante minerale, vitamine.

De mii de ani, salcia este folosita pentru alungarea durerilor de tot felul. Are efecte tonice, antiseptice  si antiinflamatoare, sedative, astringente si antireumatismale.

Ca leac impotriva racelii, gripei cat si a durerilor de oase se prepara o infuzie din 200 de ml de apa clocotita, care se toarna peste doua lingurite de planta uscata si maruntita. Lichidul se bea, cate 2-3 linguri, pe parcursul unei zile.

Decoctul de coaja de salcie este folosit ca leac impotriva febrei, a nevralgiilor,reumatismului  si gutei. Se pun la fiert, pentru 20-30 de minute, doua linguri de planta uscata, in 250 ml de apa. Se strecoara si, din ceaiul rezultat, se iau cate 2-3 linguri pe parcursul unei zile.

Datorita proprietatilor sale sedative, salcia alunga insomnia. In caz de laringite si faringite este recomandat sa se faca gargara cu ceai de salcie.

Pulberea se obtine din coaja bine uscata si macinata in rasnita de cafea. Se iau cate 2-3 grame de pulbere pe zi ca leac in caz de migrena, depresie, angoase.

Pentru rani si ulceratii ale pielii sunt recomandate compresele cu ceai din coaja de salcie. Se pun patru linguri de planta in 250 de ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat cinci minute, dupa care se strecoara. Se spala locul afectat si se pun comprese care au proprietatea de a usca si vindeca.

Leacurile pe baza de salcie sunt contraindicate in boli renale, dermatite de contact, astm bronsic. Supradozajul poate, de asemenea, provoca toxiinfectii.

Energia pozitiva emanata de salcie reface organismul, vindeca migrenele, relaxeaza. In preajma salciei, furia si oboseala dispar. La orele amiezii, salcia este in repaus, activitatea maxima reluandu-si-o intre orele 5 si 8 seara.

Frumoasa, romantica, visatoare, tremuratoare, salcia este unul din copacii folositi cu suces in silvoterapie, terapia cu copaci.

sursa ziare.com

Lasati un comentariu