Pagina principala / Timp Liber / Vopsitul ouălor de Paşti – modele şi tradiţii româneşti

Vopsitul ouălor de Paşti – modele şi tradiţii româneşti

Sărbătoarea Paştelui se-apropie cu paşi repezi, si pe lângă ouă cât mai felurit si frumos vopsite, pe masa oricărui creştin român se vor afla cu siguranţă si ouăle colorate simplu, in roşu.

In creştinism, oul roşu simbolizeaza sângele vărsat  de către Isus pentru  lumea reprezentată sub forma oului,  devenind element definitoriu al sărbătorii pascale.

Există multe povesti si legende referitoare la ou si culoarea sa rosie.

Una dintre acestea spune ca Maria Magdalena l-a salutat pe imparatul Romei : “Christos a inviat!”; imparatul, fiind la masa, a aratat catre niste oua si i-ar fi raspuns, in deradere: “Daca Christos ar fi inviat, aceste oua ar trebui sa fie rosii!” iar atunci, pe data, ouale s-au colorat in rosu.

Alte povestiri se refera la  patimile lui Iisus Hristos, care fiind batut cu pietre acestea s-au transformat in oua rosii,  sau cand  Fecioara Maria,  a venit  la crucea unde acesta era rastignit  cu un cos cu oua acestea s-au inrosit  de la sangele curs.

In satele romanesti, exista traditia ca ouale pentru Pasti sa fie adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana  a Postului Mare, denumita ‘miercurea Paresimilor’ intrucat ouale din aceasta zi –  alese atat pentru mancare cat si pentru a fi inrosite,   nu s-ar strica pana la Pasti.

Iar vopsitul oualelor avea si mai are inca loc, de regula, in joia sau sambata din Saptamana Mare.
La noi, obiceiul incondeierii oulelor este raspandit peste tot in tara. Cromatica si motivele decorative difera de la o regiune la alta, si chiar de la creator la creator, bineinteles cel mai important rol avandu-l imaginatia fiecaruia.

Culorile folosite la vopsitul oualelor au si ele semnificatiile lor, astfel:
•    Rosu – simbol, desigur, al sangelui, al focului si soarelui, al dragostei, al vietii si bucuriei de a trai

•    Galben –  lumina, recolta, ospitalitate, fericire

•    Verde – reinnoirea si forta naturii, prospetime, rodnicie, speranta

•    Albastru – credinta, cer, seninatate, vitalitate, sanatate

•    Negru –  simbol al pamantului, statornicie, eternitate

•    Violet – stăpânire de sine, dreptate, răbdare
Iar in ceea ce priveşte ornamentarea geometrică avem o serie de simboluri si semnificatii precum:

linia dreapta verticala – viata; linie orizontala – moartea; linia dubla dreapta – eternitatea; linia formand o suita de dreptunghiuri – gandirea si cunoasterea; linia usor ondulata –  apa, purificare; spirala – timpul, eternitatea; dubla spirala – legatura dintre viata si moarte.
Ornamentatia oualelor este  de altfel foarte variata existand simboluri geometrice, vegetale, animale, skeomorfe (unelte de munca), antropomorfe si desigur – religioase.

Cel mai adesea se picteaza simboluri florale ca frunze, plante, fructe – unele dintre ele regasindu-se in basmele si legendele populare : bradul, stejarul, margaritarul (lacramioara), marul; simboluri familiale: casa, brazii, campul, biserica; animale: boul, vaca, mielul, porumbei, albine, lei; alte simboluri: un drum, o cruce, un preot, Iisus pe cruce, Fecioara Maria  s.a.

In Bucovina ouăle de Pasti sunt denumite “merisoare” si sunt pictate atat de maiestru, si cu veche traditie,  incat par adevarate bijuterii populare, imbinand o multime de culori care cinstesc sosirea primaverii.

Sunt unele dintre cele mai frumoase ouă de Paşti –  ouă inchistrite, care fac faima Bucovinei.

Se foloseste o anumita tehnica prin pastrarea culorii de fond, schitarea pe ou a unor desene cu ceara de albine topita, si mai apoi scufundarea succesiva in bai de culoare – de regula galbena, rosie si neagra.
Tot in Bucovina, cojile ouălor de Paşti sunt aruncate in râu, pentru că apa să le ducă la „Blajini” – fiinte imaginare, pare-se incarnări ale copiilor morti nebotezati, care sălăşluiesc undeva la „capătul lumii”, aproape de Apa Sâmbetei – si astfel a afla si ei că este Paştele.
La taranii romani se mai poarta obiceiul  ca dis de dimineata in duminica Pastelui, sa-si spele faţa cu apa proaspata “neinceputa”, in care pun un ou rosu, pentru ca astfel sa fie tot anul  frumosi si sănătoşi precum acel ou roşu.
Iar ciocnitul oualor se face dupa reguli bine stabilite: persoana mai in varsta (si deh, de regula bărbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce spune raspicat « Hristos a inviat ! », la care cealalta persoana raspunde cu tarie : « Adevarat a inviat! ».

Pentru toti românii, ouăle incondeiate sunt simbolul deplin al Paştelui – ele se duc la biserică, se sfintesc, se aşează sub icoane, se ciocnesc festiv  la masa de Paşte si se oferă in dar rudelor, prietenilor, vecinilor.
Vă  urăm să aveţi un Paşte fericit, imbelşugat şi vesel !

sursa evenimente